Marţi, 13 iulie a.c., în jurul orei 17.0, o patrulă de jandarmerie din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad, aflată într-o misiune de menţinere a ordinii şi liniştii publice în zona Parcului Eminescu, din municipiul Arad, l-a depistat pe P. Mircea, în vârstă de 68 de ani, din Hălmagiu, jud. Arad, dat în urmărire generală.
În urma verificărilor efectuate, jandarmii au constatat că bărbatul a fost dat în urmărire generală de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad, din data de 01.07.2010, fiind dispărut în împrejurări suspecte de la domiciliul său.
Bărbatul a fost predat agenţiilor din cadrul Poliţie Municipiului Arad, în vederea luării măsurilor legale.
Judeţul Arad a fost ales de societatea Key Safety Systems (KSS), furnizor mondial de sisteme avansate de siguranţă (inflatori, airbaguri, volane, century de siguranţă pentru piaţa auto) pentru a realiza aici o nouă investiţie. KSS are un istoric de succes în România, având prima fabrică deschisă în anul 1999, cea de-a doua în anul 2005 şi un centru de suport operaţional înfiinţat în anul 2008.
Investiţia de la Arad reprezintă cea mai mare fabrică KSS în România, iar producţia va începe la finele anului 2010. Hala de producţie, având 12.000 metri pătraţi a fost construită conform standardelor mondiale şi după înfiinţare a devenit a patra locaţie KSS în România. „Recenta investiţie în România dovedeşte angajamentul nostru continuu faţă de strategia de afacere a Celor Patru Stâlpi KSS, doi dintre aceştia fiind optimizarea amprentei noastre globale şi de a dfi furnizorul de sisteme de siguranţă cu cel mai redus cost”, a spus Jason Luo, preşedintele KSS.
Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad a avut deja o primă întâlnire cu managerul general al KSS Arad, Dorel Enache, în cadrul căreia au discutat aspecte legate de noua investiţie. „Ne bucură faptul că o astfel de societate a ales judeţul Arad, Zona Liberă Curtici, pentru a loca aici o investiţie de mare anvergură. Societatea va avea 450 de angajaţi până la sfârşitul anului 2011, ceea ce reprezintă un număr semnificativ de persoane care vor putea să aibă un loc de muncă asigurat”, a declarat Nicolae Ioţcu.
„Oraşul Arad s-a afirmat de-a lungul timpului ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum pozitia geografică – Arad fiind primul oras important la intrarea în ţară dinspre Europa Centrală şi la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, diversitatea etnică şi competenţele de vârf ale locuitorilor, obţinute în insituţii educaţionale de prestigiu – atât Universităţile “Vasile Goldis” şi “Aurel Vlaicu”, cât şi liceele din zonă fiind surse importante de viitori angajaţi”, a spus Dorel Enache- Manager General KSS/ Arad.
Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 750 milioane lei, de peste opt ori mai mare decât suma atrasă, iar randamentul maxim acceptat a fost de 7% pe an. Băncile au depus cereri de cumpărare de aproape 1,09 miliarde lei (256,3 milioane euro).
La licitaţia din 21 iunie, Ministerul de Finanţe a atras 330,84 milioane lei, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 6,85%.
Pe piaţa interbancară, ratele dobânzilor pe termen scurt au rămas la un nivel foarte scăzut, sub cel al dobânzii cheie, de 6,25%, respectiv în apropierea ratei dobânzii oferite de banca centrală la facilitatea de depozit, de 2,25% pe an.
Aproximativ 2000 de persoane au participat, sâmbătă şi duminică, la cea de a II-a ediţie a Festivalului Părădăicilor organizată la castelul din Macea aparţinând Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.
Organizatorii au prezentat standuri cu diverse soiuri de tomate şi alte legume, dar şi o gamă variată de produse tradiţionale din judeţul Arad, cum ar fi ţuica de Chisindia, salamul de Nădlac, plăcinta întinsă de Turnu, găluştele slovăceşti şi vinurile din Podgoria Aradului. De asemenea, mai mulţi producători au fiert bulion la faţa locului, sub privirile curioşilor.
„Mă bucur că festivalul a ajuns la cea de a doua ediţie, lucru care mă face să cred că el s-a înscris deja în suita manifestărilor tradiţionale de pe raza judeţului Arad”, a declarat preotul Tudor Budeanu, preşedintele Asociaţiei pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural – principalul organizator al evenimentului. La festival au participat şi oficialităţi de la nivel local şi judeţean.
După o evaluare a produselor expuse, o comisie i-a premiat pe cei mai merituoşi participanţi. Bineînţeles că roşiile de Macea au fost cele mai apreciate, membrii juriului având de ales dintr-o mare varietate de sortimente.
„Anul acesta festivalul nostru, al măcenilor, a fost mai bine organizat, am avut expozanţi din alte judeţe, nu doar din Arad. Am avut şi oaspeţi din Ungaria, din localitatea Elek – a fost la noi chiar primarul, însoţit de o delegaţie –, care au pregătit un delicios gulaş din creste de cocoş. De asemenea, am avut oaspeţi şi din Franţa iar un profesor universitar a ţinut un mic discurs în limba franceză. De aceea, inima şi sufletul meu de măcean s-au umplut de bucurie şi satisfacţie”, a declarat Ioan Ardelean, care alături de Gheorghe Otlăcan, Emil Otlăcan, Gheorghe Don, Nicu Hornea,Vasile Creţ şi Bogdan Ardelean au pus bazele acestui festival.
Festivalul s-a terminat cu cântec joc şi voie bună, în compania celor de la Rapsozii Zărandului, Gabi Bârsăuan, Dan Onica, Fraţii Roşu, Sonor Band, Blassito Bar şi a ansamblurilor „Podgorenii” din Covăsânţ, „Păstrătorii tradiţiei” din Pecica şi a dansatorilor de la Şofronea.
Festivalul Părădăicilor a fost organizat de Asociaţia pentru Conservarea Culturii în Mediul Rural, Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad, Primăria Macea, Consiliul Local Macea şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, partener media al evenimentului fiind NEWS-AR şi portalul Bucătar Maniac.
Membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Arad, alături de reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie al judeţului Arad s-au aflat sâmbătă în oraşul Pâncota, unde a avut loc ce-a de-a doua acţiune din seria „Caravana ATOP – În slujba cetăţeanului”. Caravana este un proiect local al cărui scop este acela de informare a populaţiei în ceea ce priveşte pericolul infracţiunilor contra patrimoniului. În cadrul proiectului, cele două instituţii şi-au propus desfăşurarea unei caravane, formată din membrii ATOP, specialişti din cadrul poliţiei, reprezentanţi ai administraţiei locale, voluntari, care se vor deplasa în localităţile din judeţ.
Piaţa de la Pâncota (cea mai mare din judeţ) a fost locul unde preşedintele ATOP, Cristian Drăgan, alături de şeful poliţiei, Alexandru Tanco, au împărţit pliante oamenilor şi le-au recomandat să se adreseze autorităţilor în cazul în care sunt probleme. Aici autorităţile au discutat cu cetăţenii despre problemele care pot face obiectul activităţii şi competenţei ATOP şi a Poliţiei. La acţiune au participat Marian Bucur, Ciprian Don, Teodor Mihuţ, membri ATOP, subprefectul Radu Stoian, membru ATOP, Dănuţ Bala, şeful poliţiei municipiului Arad, Radu Botaş, comisarul şef coordonator al compartimentului de analiză şi prevenire a criminalităţii al Poliţiei, precum şi şeful poliţiei din oraşul Pâncota, comisar Munteanu Sorin. Au fost distribuite materiale informative şi s-au aplicat 50 de chestionare, prin care oamenii au fost întrebaţi dacă ştiu sau nu despre rolul şi atribuţiile ATOP, ale Poliţiei, despre măsurile care se pot lua în caz de infracţiuni care aduc atingere patrimoniului persoanelor. Primarul oraşului Pâncota, Iosif Retter, alături de viceprimarul Monel Pâncotan au fost alături de membrii ATOP pe tot parcursul acţiunii. „Ne bucurăm că oraşul Pâncota a fost selectat pentru această caravană de informare. Este bine ca cetăţeanul să ştie că are încredere în autorităţi şi că se poate adresa în orice moment, atunci când situaţia o cere”, a spus Iosif Retter, primarul Pâncotei.
„Prin intermediul acestei campanii dorim informarea cetăţenilor, precum şi încurajarea persoanelor de a face sesizări, reclamaţii sau propuneri, atât în scris, cât şi în format electronic, pe adresa de e-mail sau telefonic, în legătură cu activitatea organelor de poliţie şi a altor organisme care asigură ordinea şi siguranţa publică, precum şi sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, a declarat Cristian Drăgan, preşedintele ATOP.
„Am dorit să ne întâlnim şi de această dată în formaţie completă, pentru a vedea nivelul de informare al cetăţenilor din zona Pâncota referitor la rolul şi atribuţiile Poliţiei şi ATOP. Am aplicat chestionare şi am vorbit despre rezultatele obţinute pe zona Sebiş”, a spus comandantul poliţiei arădene, Alexandru Tanco. Referitor la aceste date, şeful Poliţiei a comunicat următoarele: 42 de respondenţi din 44 au considerat utilă această campanie de informare. 42 de respondenţi din 46 sprijină poliţia când sunt solicitaţi. În ultimul an, 21 de respondenţi din 46 au sesizat poliţia. 30 de respondenţi din 46 consideră că cetăţenii nu sunt suficient informaţi referitor la competenţele şi responsabilităţile poliţiei
Noile statistici arata ca in anumite parti ale Europei salariul pe ora de munca a crescut cu 10% in ultimul an.
Povestea nu pare sa fie deloc complicata dar, daca salariul mediu creste intr-o tara, asta nu inseamna imbunatatirea automata a conditiilor de angajare.
Pentru o mai buna intelegere, sa analizam rata somajului
Potrivit statisticilor oferite de Eurostat, anul trecut, cea mai mare crestere a salariului mediu s-a inregistrat in Bulgaria (10,5%).
La polul opus, s-au aflat Lituania (-11%), Letonia (-7,2%) si Estonia (-5,5%).
Atat statele care au inregistrat o mare crestere a salariului mediu, cat si cele care au inregistrat o mare scadere au fost si statele cu cea mai mare crestere a somajului (inregistrat pana in luna martie), lucru care arata ca salariul mediu nu contribuie decat partial la imaginea de ansamblu a pietei muncii.
Salariul mediu poate sa cresca atunci cand se fac concedieri
Elena Ganeva, analist macroeconomic al ING Bulgaria, a declarat ca in Bulgaria, cresterea salariului orar ar putea avea legatura cu somajul. Numarul persoanelor angajate a scazut cu 7,3% in Bulgaria, pana in luna martie.
Ganeva a declarat ca muncitorii necalificati si cei cu salarii mici sunt printre primii care sunt concediati, fapt ce conduce la cresterea salariului mediu (deoarece, atunci cand se calculeaza salariul mediu, un numar redus de persoane cu salariu mic inseamna un salariu mediu mai mare, per total).
in plus, companiile mici, care platesc mai putin decat companiile mari, au fost fortate sa dea afara mai multi oameni, ca urmare a crizei economice.
si acest lucru a dus la cresterea salariului mediu, deoarece majoritatea angajatilor a fost formata dintr-un procent mai mare de angajati mai bine platiti.
in schimb, statele plasate la mijlocul clasamentului, cu cresteri modeste sau cu modificari usor negative in privinta salariului mediu, tind sa aiba o rata a somajului mai stabila.
Olanda a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 0,5% si o scadere de 1,7% a numarului de persoane angajate, Germania a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 1,2% si o scadere de 0,3% a numarului de persoane angajate, iar Franta a inregistrat o crestere a salariului mediu cu 3,2% si o scadere de 0,8% a numarului de angajati. (ezonomics)
Sabiile s-au scos din teaca inaintea alegerilor judetene care vor avea loc in 24 iulie si astfel ziua de ieri a fost incarcata de intalniri organizate de mai marii (adik a se intelege candidatii) partidului in simultane ca la sah. In vreme ce deputatul Ciprian Luca a organizat o sedinta la Expo Arad (mai apropae de fieful organizatiei municipale) la Moneasa avea loc tot o intalnire, de data sta cu un nume mai pompos Biroul Permanent Județean – Lărgit al Organizației Județene PSD Arad. In vreme ce la Arad gurile rele spun ca se aduceau purcei pe tava si fantani de ciocolata pentru cei prezenti, amintim aici doar pe unii senatorul Avram Crăciun, Rodica Borza sau Andrei Iucinu, la Moneasa se faceau strategii si tactici de atragere a electoratului partidului din partea senatorului Avram Craciun ( ati citit bine era printre traseistii din titlu ), Marius Lazar si Dorel Caprar. Evident Lazar nu a scapat ocazia de a critica opulenta „serbarii” de la Expo Arad organizata de Cipri Luca comentand ca au fost atrasi sustinatori cu motivul de a strange fonduri pentru sinistrati. Totul a culminat cu aparitia noului traseist Catalin Titiriga suparat „nevoie mare” ca a avut o altercatie verbala cu Luca in privinta modelului de urne de strangere a fondului pentru sinistrati. Cica Titiriga ar fi adus urne de lemn dar Ciprian Luca vroia urne de sticla ca totul sa fie transparent si iata cum s-a destramat inca o prietenie precum si visul sefului organizatiei Sebis care lucreaza in Barsa si are buletin de Arad de a candida la functia de presedinte in municipiu. Ba dimpotriva se aude ca presedintele interimar al municipiului, Pavel Cristea, ar fi cerut si amanarea alegerilor locale pe motivul ca organizatia e „praf si pulbere” si trebuie reorganizata si reanalizat fiecare carnet de membru. Cu aceasta ocazie multumim fazanilor rosii trimisi de redactie si asteptam sa vedem in continuare cine a ramas de fazan, nu de alta ca-l luam la redactie, ca suntem putini!
