Florin Galiş, preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Arad, a acuzat astăzi Consiliul Judeţean Arad şi Consiliul Local Municipal de „acţiuni agresive împotriva angajaţilor Companiei de Transport Public”. Liderul liberal susţine că reprezentanţii autorităţilor locale, în calitate de acţionari la respectiva companie, au decis trimiterea angajaţilor CTP în şomaj tehnic, ceea ce înseamnă că aceştia vor primi doar 75 la sută din salariu şi doar 10 bonuri de masă.
De remarcat, că la CTP măsura de a-i trimite pe angajaţi în şomaj tehnic a fost luată cu complicitatea sindicatului, care este mână în mână cu conducerea companiei, şi nemulţumeşte profund în special angajaţii cu venituri mici. Cei cu venituri mari, între care se înscriu şi cei angajaţi pe criterii politice, nu sunt afectaţi în aceeaşi măsură de trimiterea în şomaj tehnic. (news-ar)
O locomotivă din Ungaria şi un tren de marfă românesc s-au ciocnit la intrarea în România, în staţia CFR Curtici. Din primele cercetări, reprezentanţii Poliţiei Transporturi Feroviare Arad au stabilit că accidentul a avut loc după ce locomotiva nu a oprit la semnal şi a intrat pe o linie pe care circula trenul de marfă românesc.
În urma impactului, trenul românesc a deraiat, însă nu au fost înregistrate victime. Din cauza accidentului, două curse internaţionale au avut întârzieri. Autorităţile au demarat o anchetă pentru a stabili ce s-a întâmplat. Mecanicul care va fi găsit vinovat pentru producerea accidentului va fi cercetat pentru neglijenţă în serviciu. (news-ar)
Producătorii agricoli, persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale constituite conform O.U.G. nr.44/2008 pot solicita acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică în baza H.G. nr.759/21.07.2010.
Ajutoarele se acordă beneficiarilor din producţia vegetală, animalieră şi apicultură care trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
– să aibă în folosinţă suprafeţe agricole de minim
– să fie înregistraţi în fiecare an
– să încheie un contract cu un organism de inspecţie şi certificare aprobat de M.A.D.R.;
– să deţină un certificat de conformitate/ master certificat / certificat de confirmare a conversiei emis de un organism de inspecţie şi certificare;
– să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la bugetul local;
– să menţină şi să aplice pe o perioadă de 5 ani de la data solicitării ajutorului specific regulile şi principiile agriculturii ecologice.
Valoarea sprijinului este diferenţiată în funcţie de suprafaţa exploataţiei, numărul de animale şi familii de albine.
Cererile împreună cu documentele anexate acestora se depun până la data de 31 august 2010
Informaţii suplimentare se pot obţine de
Prin Ordinul nr.177/3.08.2010 al Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale a fost prelungit termenul până la care se pot depune cereri în vederea obţinerii acordului prealabil pentru finanţare prin rambursare a accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură pentru anul 2010.
Prin acordul prealabil se stabileşte cantitatea maximă de motorină pentru care se poate acorda ajutor de stat prin rambursarea accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură pentru anul 2010 în funcţie de suprafaţa cultivată cu diverse culturi agricole, numărul de animale pe specii, numărul de familii de albine, numărul de instalaţii de irigat.
Cererile se pot depune până la data de 10 septembrie 2010 inclusiv, de către beneficiarii persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, asociaţii familiale care nu au depus aceste cereri până la data de 28 iunie 2010 în baza H.G. nr.408/2010.
Cererile se depun
– copie după certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului, sau după certificatul de înregistrare fiscală, după caz;
– copie după actul de identitate C.I./B.I./paşaport pentru cetăţeanul străin administrator/reprezentant legal/împuternicit;
– lista cu structura culturilor pentru anul agricol 2009-2010, şi/sau efectivul mediu rulat pentru animale;
– copie după documentul din care rezultă înregistrarea exploataţiei în R.N.E. (pentru animale);
– copie după autorizaţia sanitar veterinară (pentru păsări, familii de albine şi viermi de mătase)
Puţine echipe de liga a IV-
Au fost artificii, majorete, mingi aruncate din elicopter, un „triunghiular” alături de echipele din Sebiş şi Mako, iar la final, într-
Totul a fost pus la punct de noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului, Pavel Piroş. Pe lângă acesta, staff-ul de conducere îi mai cuprinde pe următorii: Marian Stanciu – vicepreşedinte; Roland Szabo – director executiv, Adrian Palade, manager sportiv, Ovidiu Coman, organizator de competiţii. Antrenori sunt Cristian Sculici, Călin Dehelean şi Cristian Sim.
De mirare a fost absenta primarului Ioan Crisan de la prezentare mai ale s ca a fost unicul sprijin financiar pentru echipa pana acum. Gurile rele spun ca o cearta cu Cristian Sculici ar fi avut loc chiar in zilele acestea. Motivul nu-l stim dar il vom afla.
Duminică 8 august 2010, Moneasa s-a imbrăcat în straie de sărbătoare , cele mai alese pentru că pe scena Teatrului de Vară a avut loc o adevărată gală a excelenţei folclorului arădean. Aceasta a fost prilejuită de întrecerea finaliştilor din toate zonele etnografice reprezentative ale judeţului Arad – Valea Crişului Alb şi Ţara Zărandului, Valea Mureşului, Podgoria şi Câmpia Aradului, participanţi la etapa finală a Festivalului concurs judeţean de folclor „Autentic Fest” , ediţia a II-a.
Juriul format din specialişti în folclor, etnografie şi interpretare solistică precum şi manageri de proiect a departajat cu oarecare dificultate concurenţii – cele 30 de formaţii şi ansambluri – dar cei mai buni au fost încununaţi de premii.
Trofeele au revenit la secţiunea „juniori” Formaţiei de dansuri „JUNII SELEUŞULUI”, iar la „seniori” Ansamblului de cântece şi dansuri „JUNII CRIŞULUI” din Dieci care au etalat cu simplitate şi măiestrie frumuseţea jocului specific local, a portului popular vechi de peste 100 de ani, virtuozitatea tarafului şi a soliştilor vocali şi instrumentişti într-o armonie desăvârşită.
La genul folcloric „obicei”, locul I a fost ocupat de Ansamblul „Rapsodia Mureşană” din Arad care a oferit publicului spectator momente unice din obiceiurile de nuntă susţinute de jocul tradiţional al dansatorilor profesionişti şi solişti vocali ce au confirmat valoarea de nota 10, indiferent de vârsta interpreţilor.
Următoarea clasată la această categorie – locul II – este Ansamblul „Garofiţa” din Şimand ce s-a remarcat prin omogenitate şi frumuseţea repertoriului – jocul satului.
Un interesant ritual al „surechiului” a fost interpretat cu bucurie bahică de Ansamblul folcloric „Podgorenii” din Păuliş (locul III).
Şi superlativele pot continua şi pentru toti ceilalţi premiati – la secţiunea juniori: locul I – Formaţia de dansuri a Şcolii genarale „Gh.Popovici” din Apateu ; locul II- formaţia de dansuri „Lioara” din Buteni; locul III – „Armonia mureşană” din Sâmbăteni.
La „seniori” –locul I: Ansamblul de cântece şi dansuri „Pădureanca” din Chisindia a căror evoluţie omogenă şi demonstraţie a ceea ce înseamnă autentic în lumea satului – „duminica la joc” a stârnit ropote de aplauze; locul II- Ansamblul de cântece şi dansuri „Florile Mureşului” din Vladimirescu, apreciaţi nu numai pentru acurateţea jocului, dar şi detaliile portului tradiţional femeiesc ce au pus în valoare podoaba capului, felul unic de aranjare şi împletire a părului; locul III – Ansamblul de cântece şi dansuri „Cununiţa UVVG”, inegalabili în tehnica înterpretării joculului popular.
La categoria „formaţii de dansuri”: locul I – „Junii Podgoriei” din Ghioroc, locul II – „Junii Socodorului” din Socodor, locul III – „Şiriana” din Şiria
Premiile speciale au fost acordate formaţiei de dansuri „Lipovana” din Lipova pentru autenticitatea costumului popular, ansamblului de cântece şi dansuri „Păstrătorii tradiţiei” din Pecica şi „Tradiţii arădene” pentru păstrarea şi promovarea jocului popular românesc.
Lansarea de carte „Folclor coregrafic arădean” – datini, obiceiuri şi jocuri tradiţionale, autor Viorel Nistor – a întregit atmosfera de sărbătoare, oferind cunoscătorilor şi iubitorilor de folclor ocazia de a afla mai multe despre acest domeniu.
În concluzie, festivalul şi-a atins obiectivul major – de a crea emulaţia necesară păstrării vetrelor folclorice de referinţă din judeţul Arad, ferindu-le de elementele de subcultură şi de a promova valorile autentice purtătoare ale zestrei identitare într-un areal geografic evidenţiat prin bogăţie şi diversitate.