În perioada 4-8 aprilie 2011, doamna inspector şcolar general, profesor Mirela Aldescu a participat la un schimb de experienţă, în cadrul unei Vizite de Studiu din cadrul Programului Transversal al Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, organizată de Inspectoratul Şcolar din Praga (Cehia).Titlul vizitei a fost Autonomy of Schools and Responsabilities of the Czech School Inspectorate.
La acest program au participat inspectori şcolari generali, inspectori şcolari şi directori din mai multe ţări europene: Germania, Belgia, Franţa, Bulgaria, Turcia, Grecia, Romania, Italia, Cehia.
Tema principală a discuţiilor a fost descentralizarea în învăţământul preuniversitar.Reprezentanţii fiecărei ţări au adus în discuţie aspecte relevante ale sistemului educaţional din ţările de provenienţă, privind teme de actualitate pentru învăţământul preuniversitar, cum ar fi autonomia şcolară, misiunea inspectoratului cu privire la evaluarea şi monitoarizarea şcolilor, viziunea asupra evaluării şcolare, competentele cheie în educaţie etc.
Efectele strategiei de la Lisabona şi dezvoltarea evaluării testelor Pisa au determinat momente de reflecţie şi reforme în toate ţările reprezentate în vizita de studiu. Una dintre concluziile la care au ajuns participanţii este aceea că definirea autonomiei este o adevărată provocare pentru fiecare ţară şi că există o anumită discrepanţă între definiţia la nivel central şi perceptiaautonomiei de către cadrele didactice de la nivelulunităţilor şcolare. În acest moment, implementarea descentralizării depinde în mare măsură de diferenţele istorice, culturale şi de backgroundul educaţional.
Comisia pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European a adoptat proiectul de opinie privind viitorul buget al Uniunii Europene. În acest document se regăsesc priorităţile Parlamentului în ceea ce priveşte cultura, educaţia, tineretul, sportul şi mass-media.
Având în vedere că programele din aceste domenii (ex. Erasmus – cu 2,2 milioane de participanţi din anul 1987 când a fost creat, Capitala Culturală Europeană, Tineret în acţiune etc.) sunt printre cele mai vizibile şi populare printre cetăţenii europeni, precum şi faptul că lor li se alocă o parte infimă a bugetului comunitar, europarlamentarii din Comisia pentru Cultură şi Educaţie au cerut suplimentarea fondurilor disponibile.
Totodată, ţinând cont că sportul a devenit unul dintre domeniile care intră în competenţa UE odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, deputaţii europeni au solicitat Comisiei Europene elaborarea unei strategii care să vizeze atât promovarea sportului de masă, cât şi a celui de performanţă, ca mijloc pentru asigurarea unei societăţi sănătoase, dar şi ca instrument pentru incluziune socială.
Europarlamentarul democrat-liberal Iosif Matula, raportor al Grupului Popularilor Europeni pentru proiectul de opinie privind viitorul buget al UE, este de părere că acesta trebuie structurat în funcţie de Strategia Europa 2020, care doreşte să asigure creştere economică în UE, locuri de muncă pentru cetățeni și o mai mare competitivitate a Uniunii la nivel mondial. „Un buget multianual, pe o perioadă de 7 ani, ar asigura programelor noastre de finanţare o mai mare predictibilitate, oferind, în acelaşi timp, flexibilitate pentru realocarea fondurilor în funcţie de necesităţile de moment. În cadrul viitorului buget, este important să ţinem cont de principiul valorii adăugate europene, realizând la nivel comunitar acele proiecte pentru care cheltuielile se dovedesc mai eficiente decât cheltuielile naţionale. În ceea ce priveşte programele de învăţare continuă, în cazul cărora cererea depăşeşte semnificativ oferta, consider că trebuie extinse posibilităţile de mobilitate a elevilor, studenţilor şi profesorilor” a declarat europarlamentarul Iosif Matula. Potrivit acestuia, pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, trebuie alocate suficiente resurse şi timp unor acţiuni care vor asigura un plus de competitivitate societăţii europene: reducerea abandonului şcolar timpuriu la mai puţin de 10%, creşterea la 40% a procentului celor care urmează învăţământul superior, creşterea atractivităţii formării profesionale – obiective prin care UE va asigura şanse mai mari de angajare tinerilor, în funcţie de cerinţele pieţei muncii.
Guvernul a acceptat, luni (18 aprilie) , o serie de amendamente depuse de parlamentari la proiectul legii de uniformizare a salariilor din învăţământ în anul 2011 prin care personalului didactic auxiliar i se aplică gradaţia de merit, pentru creşterea veniturilor.
Astfel, amendamentele depuse de deputatul PDL Marius Göndör elimină o serie de prevederi din proiectul iniţiat de ministerele Educaţiei, Muncii şi Finanţelor care blocau acordarea gradaţiei de merit personalului didactic auxiliar începând cu data 1 septembrie 2011.
Un alt amendament depus de deputatul arădean şi acceptat de Guvern elimină din textul iniţiat de cele trei ministere posibilitatea ca dascălilor care predau în localităţi izolate să li se diminueze veniturile rezultate din indemnizaţia de până la 20% din salariul de încadrare ce le este acordată.
“Persoanele care beneficiau la 31 decembrie 2009 de un procent mai mare decât cel stabilit în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1613/2009 primesc o compensaţie tranzitorie, calculată prin aplicarea diferenţei de procent asupra salariului de încadrare prevăzut în Anexa nr. 2 (care se referă la grilele de salarizare – n.r.) la prezenta lege, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin în aceleaşi condiţii de izolare. Începând cu 1 septembrie 2011, pentru personalul didactic calificat nou încadrat se acordă numai indemnizaţia de până la 20% din salariul de încadrare prevăzut în Anexa nr. 2 stabilită în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1613/2009″, stipula proiectul iniţial al celor trei ministere.
Prin amendamentul deputatul democrat-liberal Marius Göndör, ultima frază este eliminată.
“Prin excepţie de la prevederile alin. 1, persoanele care beneficiau la 31 decembrie 2009 de un procent mai mare decât cel stabilit în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1613/2009 primesc o compensaţie tranzitorie, calculată prin aplicarea diferenţei de procent asupra salariului de încadrare prevăzut în Anexa nr. 2 la prezenta lege, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate”, stipulează articolul în urma modificării.
“Amendamentele făcute au ţinut cont de faptul că prevederile iniţiale ale actului normative conduceau la scăderi de salarii faţă de perioada anterioară intrării sale în vigoare. Mă declar satisfacut ca am putut remedia aceste neajunsuri însă incerc şi un sentiment de regret datorat de faptul că oficialii ai Ministerului Educaţiei şi-au pus semnătura pe actul normativ respective, fără a le sesiza” a declarat deputatul Marius Göndör
Dintr-un total de 15 amendamente depuse la acest proiect de lege, Guvernul a acceptat 6, toate acestea fiind depuse de către deputatul arădean al partidului democrat- liberal. (comunicat)
Cam asta este povestea intalnirii de azi de la Pub, au venit toti, au vorbit toti, au propus toti si au plecat fara nici un rezultat sau nici un angajament. Tipic pentru problemele UTA-ei din ultimii ani. S-au aflat la aceeaşi masă reprezentanţii clubului UTA – Giovani Catanzariti, Iulian Olaru, Dorin Stana (însoţiţi de un avocat), reprezentantul potenţialilor investitori bucureşteni interesaţi de UTA – Adrian Zăhoi, lichidatorul judiciar a FCM UTA – Ioan Biriş, foşti jucători emblematici ai “Bătrânei Doamne” – Domide, Biro, Sima, Cura, Vaczi, reprezentanţi ai presei şi suporteri.
Reprezentanţii organizaţiei de tineret a Partidului Conservator Arad reclamă faptul că autorităţile locale le-au refuzat aprobarea organizării unei acţiuni de ecologizare. Tinerii conservatori spun că intenţionau să ecologizeze lacul de la Pădurice, dar acest lucru nu le-a fost permis.
„Deşi ştim că Primaria Arad are în vedere un proiect privind curăţarea şi amenajarea parcului şi a lacului de la Pădurice, noi, tinerii conservatori din Arad, am vrut să începem o acţiune de ecologizare în acea zonă, pentru că este una foarte frumoasă, ce ar putea deveni un loc de agrement minunat acum şi nu peste 2-3 ani. Am dorit să curăţăm parcul de gunoaiele aruncate peste tot şi chiar să efectuăm o acţiune mai amplă de curăţare a lacului, nu doar de suprafaţă. Din păcate, aprobarea ne-a fost respinsă, aşa că nu am putut duce la bun sfârşit această acţiune, al cărei rezultat ar fi bucurat orice arădean. Nu ne vom lăsa bătuţi şi vom mai depune încă o cerere, şi încă una, până vom reuşi să facem ceva frumos pentru Arad”, au precizat reprezentanţii tinerilor conservatori arădeni.