Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad s-a aflat pe teren în cursul zilei de marţi (11.05.2011), când a vizitat mai multe obiective de pe Valea Mureşului.
Astfel, de dimineaţă, alături de Bogdan Totolici, manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, a vizitat noua Secţie de îngrijiri paleative de la Ghioroc.
Beneficiarii acestei noi secţii a spitalului pot fi bolnavi cronici cu afecţiuni agravate care provin din secţii de oncologie, neurologie, cardiologie, bolnavi în faza terminală în general, din judeţul Arad.
Vizita a continuat cu inspectarea lucrărilor de construcţie a drumului Juliţa- Mădrigeşti. Preşedintele Ioţcu a constatat că acestea se desfăşoară conform graficului, inaugurarea drumului urmând a se face în luna iulie. Valoare totală a investiţiilor este de 56.324.534 lei, proiectul fiind finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2, iar contribuţia CJA este de 929.606 lei.
Votul de miercuri al consilierilor PDL, care au refuzat să îl valideze în calitate de consilier municipal pe Ionel Ciupe, este un abuz. PDL a nesocotit şi legea şi bunul simţ, prin amânarea acceptării în CLM a unui politician din opoziţie care critică administraţia Falcă.
Firma de consultanţă Kato&Partner Consulting din Ungaria a fost contractată de Consiliul Judeţean Arad în luna ianuarie şi a fost plătită cu 50.000 de euro pentru realizarea auditului.
Rezumatul raportului, citit în prezenţa directorilor celor trei unitaţi medicale şi a şefilor de secţii a scos la iveală faptul că în spitalele arădene nu există viziune profesională, voinţă, specialişti tineri şi ambiţioşi şi echipamente performante. Printre punctele slabe menţionate în raport se numară condiţiile deficitare la capitolul materiale şi personal, faptul că pacienţii au părăsit spitalele şi odată cu ei şi medicii specialişti.
Am solicitat specialişti să ne spună ceia ce ştiam fiecare dintre noi, ceia ce am sesizat de mai multe ori, că totul este la pământ şi nu funcţionează, că plătim de voie de nevoie nişte servicii care nu le avem. Firmei din Ungaria i-au trebuit 3 luni să afle ceia ce se ştia de multă vreme. Au fost plătiţi 50.000 € bani care puteau fi folosiţi în alte scopuri de Consiliul Judeţean la spitalele din Arad
Acest material este un pamflet si trebuie tratat ca atare.
Adrian Ţolea, Cristian Drăgan – vicepreşedinţi CJA, Adrian Bîcleşeanu, inspector şef la Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad şi Condea Terentie, primarul localităţii Moneasa, au inaugurat miercuri, 11.05.2011, Centrul local pentru siguranţă şi ordine publică al jandarmeriei Moneasa.
Centru local pentru siguranţă şi ordine publică se află în clădirea Centrului de informare turistică Moneasa, pusă de dispoziţie de CJA, iar Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad va asigura personalul şi logistica.
Vicepreşedintele CJA Adrian Ţolea ne-a declarat că s-a făcut lobby la Bucureşti pentru a primii avizul deschiderii centrului, având în vedere că statutul pe care îl are staţiunea Moneasa este de interes naţional. „Centrul va asigura liniştea şi ordinea publică pentru turiştii agenţii economici din staţiunea şi comuna Moneasa, dar şi în comuna Dezna. Consiliul Judeţean Arad este interesat în a dezvolta staţiunea Moneasa şi a o promova cât mai bine prin investiţiile făcute atât în staţiune, cât şi în infrastructura rutieră privind accesul în condiţii cât mai bune în staţiunea Moneasa”.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura – Centrul judetean Arad reaminteste tuturor fermierilor ca termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pe suprafaţă este luni, 16.05.2011. În acest sens, întrucât un număr însemnat din fermierii invitaţi nu au onorat solicitările noastre, A.P.I.A.Arad anunţă că până luni 16.05.2011, inclusiv, va sta la dispoziţia fermierilor chiar şi după orele de program până va înregistra toate cererile fermierilor. Mai mult decât atât, funcţionarii A.P.I.A. vor prelua cereri de plată şi în zilele de sâmbătă, 14.05.2011 şi duminică, 15.05.2011.
Acest program va fi respectat şi la centrele locale arondate Centrului judeţean A.P.I.A. Arad, respectiv Centrul local Arad, Ineu, Pecica, Sântana, Săvârşin, Lipova, Gurahonţ şi Chişineu Criş.
Dupa data de 16 mai fermierii vor putea depune cereri de plată pe suprafaţă însă acestora li se va aplica penalizari de 1% pe zi lucratoare pana la data de 10 iunie.
Plutonierul major Ivănescu Dragoş din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad face parte din Detaşamentul de Jandarmi care a fost dislocat în Afganistan, unde va executa misiuni de instruire a forţelor de ordine publică din această ţară, sub egida N.A.T.O.
În vîrstă de 38 de ani, acesta face parte din structurile Jandarmeriei Române, din anul 1994 când a absolvit Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Câmpina şi a fost repartizat la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad.
În anul 2007 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Bucureşti.
Acesta a participat la două misiuni de menţinere a păcii în Kosovo, prima în anul 2005 sub egida O.N.U şi s-a derulat pe o perioadă de un an, iar cea de-a doua în anul 2009 sub egida Uniunii Europene (EULEX) având o durată de 6 luni.
Jandarmul arădean se alătură celor 65 de ofiţeri şi subofiţeri ai Jandarmeriei Române care vor executa operaţiuni de instruire a Poliţiei Naţionale Afgane timp de 6 luni.
Europarlamentarul Iosif Matula a participat în perioada 4-6 mai 2011 la Zilele de Studiu care s-au desfăşurat la Palermo, pe coasta nord-vestică a Siciliei. Evenimentul a fost organizat de către Grupul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
Printre reprezentanţii de seamă ai Europei, şi nu numai, care au participat la întâlnire s-au numărat preşedintele Comisiei Europene – José Manuel Barroso, preşedintele Parlametului European – Jerzy Buzek, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European – Joseph Daul, premierul Ungariei – Viktor Orban, premierul Maltei – Lawrence Gonzi, premierul Marocului – Abbes Fassi Fihri, ministrul Afacerilor Externe al Italiei – Franco Frattini, ministrul Justiţiei din Italia – Angelino Alfano,comisarul european pentru justiţie Viviane Reding, comisarul european pentru industrie şi antreprenoriat – Antonio Tajani, comisarul european pentru energie – Gunther H. Oettinger, preşedintele senatului italian – Renato Schifani, cât şi un număr important de europarlamentari aparţinând grupului PPE.
Pe parcursul celor 3 zile de studiu au fost dezbătute teme importante de interes internațional precum: tensiunile din lumea arabă, revizuirea politicii de vecinătate a Uniunii Europene, lupta împotriva crimei organizate, agricultura, ocuparea forţei de muncă, migrarea, energia nucleară.
Subiectul Schengen a ocupat, de asemenea, un loc important în cadrul dezbaterilor. Premierul maghiar, Viktor Orban, președintele în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, a menţionat că România şi Bulgaria trebuie să fie admise în Schengen. „Este necesar să fim consecvenţi în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului comunitar”, a explicat el. Mai ales că România a îndeplinit criteriile tehnice privind aderarea la spaţiul Schengen, în condiţii mai bune chiar decât unele state care sunt deja în spaţiul Schengen.
José Manuel Barroso a exprimat sprijinul ferm al Comisiei Europene pentru proiectul Schengen: “Comisia Europeană va continua proiectul Schengen deoarece acesta constituie una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene în termeni de libertate şi securitate.”
O atenţie deosebită a fost acordată şi dezbaterii privind politica migraţională, prilej cu care s-a făcut distincţia între migranţii politici şi cei economici, care încearcă să intre ilegal pe teritoriul UE. Conturarea unei abordări strategice în relaţia cu ţările din sudul Mediteranei pentru a facilita migraţia legală trebuie să facă parte din politica UE în domeniul migraţiei, cu atât mai mult cu cât această strategie poate contribui la echilibrarea pieţei europene a forţei de muncă.
„Au fost abordate teme punctuale, care vizează toate statele membre. Atenţia a fost axată pe statele mediteraneene, dar subiectele, în special «Tinerii Întreprinzători şi Serviciile», respectiv «Mediterana şi Mediul – Rolul Uniunii Europene», se mulează foarte bine pe necesităţile de dezvoltare ale României, În plus, lideri ai Uniunii Europene și- au exprimat sprijinul pentru integrarea rapidă a României în spatiul Schengen” a declarat europarlamentarul Iosif Matula.
Nu avem nevoie de expertiza FMI. În raportul prezentat ne-a spus tot ceea ce noi ştiam deja, ceea ce opoziţia şi mediul de afaceri a spus de mai multe ori până acum: avem nevoie de investiţii; şomajul e mare şi avem nevoie de locuri de muncă; trebuie să începem absorbţia fondurilor europene;
Singura diferenţă este că Guvernul nu are urechi decât pentru FMI: FMI ar trebui să facă o evaluare cu privire la cât au costat poporul român toate erorile de prognoză făcute de Guvern sau chiar de FMI. FMI a prognozat o crestere de 5% pentru România în 2008 pentru 2009, doar că am avut de fapt o scădere de 7% şi că au anunţat reluarea creşterii economice din 2010, care a fost însă un nou an de scădere. Guvernul a construit bugetul pe 2010 pe baza estimărilor de creştere economică de până la 1,3%, o estimare care acum se dovedeşte a fi greşită, devreme ce economia României ar putea să scadă anul acesta cu 1, 2%. Ar trebui să ştim cât ne-a costat faptul că în 2009 FMI a tolerat neluarea unor măsuri concrete şi, mai ales, de ce delegaţia FMI, în loc să se axeze pe tematica specifică a lăudat, în permanenţă, Guvernul? Pentru că FMI se comportă ca şi cum ar face campanie electorală Guvernului.
Estimările arată că, până la finele anului, inflaţia va depăşi nivelul estimat de 5%.
Guvernul are un singur obiectiv: să-i facă FMI pe plac!
În condiţiile în care, doar în această lună, Ministerul de Finanţe va trebui să plătească un sfert de miliard de euro în contul datoriei publice externe, riscăm să ne sufocăm în datorii. Conform datelor oficiale ale BNR, datoria publică externă a ajuns la 92 de miliarde de euro. Fiecare român, de la nou-născuţi la pensionari, are astăzi o datorie de 4.500 de euro! Implicarea tot mai intensă a delegaţiei FMI în deciziile macro-economice din România este alarmantă.
În acest moment funcţionăm în schema clasică a falimentului: datorii şi dobânzi uriaşe, consum şi producţie reduse, investiţii ineficiente.
La data de 9 mai 2011, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, a avut loc semnarea Contractului de Servicii cu asocierea de firme câştigătoare a licitaţiei pentru „Asistenţa Tehnică pentru Managementu Proiectului” în cadrul finanţării obţinute de SC Compania de Apă Arad SA din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial Mediu(POS Mediu).
Contractul, semnat de către directorul general al SC Companiei de Apă Arad SA, Gheorghe Bănăţean şi reprezentantul asocierii de firme câştigătoare, SC Resourcing Environmental Consulting SRL, SC Ramboll Romania SRL, SC Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica SRL, este unul din primele semnate aferent investiţiei „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad”, co-finanţat de Uniunea Europeană, prevăzut a se derula în perioada 2007-2013 şi care este destinat pentru a oferi suport în Managementul Proiectului. Asistenta tehnică va realiza in următoarele doua luni Proiectul Tehnic pentru „Reabilitare si extindere reţele de apă şi canalizare in Ghioroc, Cuvin, Miniş, Păuliş şi Lipova”, “Extindere retele de apa si canalizare in Nădlac” , „Extindere retele apa si canalizare Pecica” şi respectiv patru luni pentru” Reabilitare şi extindere reţele de apă şi canalizare Ineu, Pancota „ .
Contractul de Asistenţă Tehnică pentru Managementu Proiectului, în valoare de 14,9 mil.lei, este destinat, în principal, pentru a oferi servicii de consultanţă la implementarea fazei I (2007-2013) a programului de investiţii în judeţul Arad. Contractul, semnat la data de 9 mai 2011, este prevăzut a se derula pe o perioada de 30 de luni.
Reamintim că proiectul major de investiţii „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Arad”, co-finanţat de Uniunea Europeană, este în valoare totală de 139.592.104 euro, Compania de Apă Arad fiind Operator Regional şi Beneficiar în cadrul Proiectului. Contribuţia nerambursabilă a Uniunii Europene reprezintă 76,48% din valoarea proiectului, cea a Guvernului României, 11,7%, a autorităţilor locale din aria proiectului, 1,8%, iar restul de 10,02% va fi obţinut de SC Compania de Apă Arad SA printr-un credit bancar.
Acest proiect va contribui la îmbunătăţirea serviciilor prestate de SC Compania de Apă Arad SA la extinderea ariei de acoperire, la modernizarea infrastructurii şi la îmbunătăţirea calităţii mediului prin conformarea la cerinţele stipulate de Directivele Europene în domeniu.
