Rezultatele examenului de Bacalaureat exprimă clar eşecul guvernării PDL în domeniul învăţământului. „Promovabilitatea foarte scăzută la Bacalaureat nu poate fi imputată individual elevilor sau profesorilor, dimpotrivă denotă ineficienţa sistemului de învăţământ. Sunt mai mulţi factori care au condus la această situaţie alarmantă. Învăţământul a devenit neatractiv atât pentru cadrele didactice cât şi pentru elevi. Tăierile de salarii – care la Arad au ajuns la aproximativ 45%, prin eliminarea unor sporuri – au demotivat profesorii. Situaţia se va agrava în timp, pentru că oamenii valoroşi nu vor vor dori să urmeze o carieră didactică. Pe de altă parte, şcoala în general a fost decredibilizată, prin atacurile directe care au venit de la cel mai înalt nivel, inclusiv de la preşedintele Traian Băsescu. În societatea românească lipsesc modelele de urmat. Avem miniştri şi secretari de stat care au reuşit în politică fără studii şi fără competenţe. Avem un ministru al educaţiei, de loc din Arad, care se face de râs şi nu ştie genul substantivelor! Acestea sunt modelele pe care le primesc tinerii, lecţia este aceea că nu trebuie să înveţi, dacă eşti obedient sau şmecher poţi să o scoţi la capăt” a spus Dorel Căprar, preşedintele PSD Arad.
În situaţia în care promovabilitatea a fost foarte scăzută la nivel naţional (44,47%), judeţul Arad se află semnificativ sub medie, cu 36,43%, faţă de 86,38% anul trecut. „Considerăm că inspectorul general Mirela Aldescu ar trebui să îşi asume responsabilitatea şi să demisioneze. Explicaţia potrivit căreia rezultatele catastrofale se explică prin stoparea fraudării examenului, pe care am auzit-o inclusiv de la ministrul Funeriu, nu este acceptabilă. Să ne explice doamna Aldescu, în condiţiile acestea, de ce nu a luat măsuri pentru oprirea fraudelor în şcoli înainte de Bacalaureat? Dacă acceptăm acest punct de vedere, atunci aproape doi elevi din trei nu ar fi meritat notă de trecere, ca să ajungă la examenul de Bacalaureat. Cum este posibil să se ajungă aici, sub conducerea doamnei Aldescu? O altă întrebare justificată este de ce este Aradul sub media pe ţară? În loc să dea explicaţiile cuvenite, inspectorul general atacă în presa locală liderii de sindicat. Deşi nu ar trebui să facă politică, inspectorul şcolar general Mirela Aldescu îşi însuşeşte discursul tip PDL: incompetenţa şi lipsa de rezultate sunt mascate prin agresivitate. Se ascunde de fapt adevărul – toate politicile din ultimii ani au contribuit la discreditarea învăţământului. Singurele lucruri prin care s-a remarcat cea care conduce acum învăţământul arădean sunt încăpăţânarea de a nu plăti salarii conforme deciziilor definitive ale instanţelor de judecată şi îngăduinţa cu care a permis politicienilor care o susţin să facă acţiuni electorale în şcoli. Pentru rezultatele tot mai slabe înregistrate de învăţământul arădean, Mirela Aldescu ar trebui să îşi dea demisia sau să fie demisă!” a spus Dorel Căprar. (comunicat PSD Arad)
Nu ca nu aveam pana acum, dar era numa pentru autovehicule cu tractiune animala. Am rezolvat-o, am dres-o, am facut-o, ( ca sa nu zic inca, infaptuit-o) e pe caseta, s-a semnat, s-a parafat si superparafat, (era cu ochii si un ministru, de Interne) se pare ca se va face. Drumul de costisa, e pe modernizare, citat CJA ”
Consiliul Judeţean Arad a semnat, duminică, 3 iulie 2011, un contract de execuţie finanţat din fonduri europene pentru reabilitarea drumului judeţean DJ 709J Grăniceri – Sânmartin de la km 71+450 la km 83 + 471, în valoare de 2.100.000 euro. Lucrarea presupune reabilitarea şi modernizarea a 12,02 km cu o lăţime a platformei de 9,00 m, din care partea carosabilă este de 2 x 3,00 m, amenajarea podeţelor de pe traseu, a drumurilor laterale pe o lungime de 15 m şi dotarea trecerii la nivel de cale ferată cu elemente cauciucate.
Conexiunea rutieră între Elek şi Grăniceri este în atenţia autorităţilor locale în perspectiva deschiderii punctului de frontieră între cele două localităţi. Modernizarea acestui drum a fost începută în 2004, prin proiectul Consiliului Judeţean Arad de reabilitare a unui tronson de drum de 2,78 km între Grăniceri şi graniţa de stat, finanţat în cadrul programului PHARE CBC RO – HU 2004.”
Grupul Partidului Popular European (PPE) din cadrul Parlamentului European a organizat, joi, 30 iunie, o audiere publică cu tema „Instrumente financiare inovative în politica de coeziune”. Dezbaterea a avut loc în contextul pregătirii regulilor pentru următoarea perioadă de finanţare a politcii de coeziune.
La întâlnire au luat parte Thomas Barrett, director în cadrul Băncii Europene de Investiţii (BEI), Rudolf Niessler, Director în cadrul departamentului de coordonarea politicilor regionale al Comisiei Europene, Eugenio Leanza, coordonatorul instrumentului Jessica (BEI), Richard Pelly, Director executiv în cadrul Fondului European de Investiţii, precum și europarlamentari din cadrul Grupului PPE.
Pentru perioada 2007-2013, au fost concepute o serie de noi instrumente (precum Jeremie, Japsers, Jasmine) menite să permită o utilizare cât mai eficientă şi mai durabilă a fondurilor structurale şi a fondului de coeziune.
Prezent la dezbatere, europarlamentarul Iosif Matula a ridicat problema diferenţelor existente în utilizarea acestor instrumente financiare în statele membre ale Uniunii Europene și impactul asupra viitorului politicii de coeziune. De asemenea, europarlamentarul a adresat o întrebare cu privire modul în care au fost utilizate finanțările Băncii Europene de Investiții în România.
„Sprijinul Băncii Europene de Investiții este prezent în toate sectoarele importante ale economiei, de la infrastructura de bază în domeniul transporturilor, energiei, până la industrie și servicii. BEI a investit în România mai mult de 8 miliarde euro în ultimii 20 de ani, perioadă în care a acordat sprijin pentru 104 proiecte, și aproape 4 miliarde în ultimii 5 ani”, afirmă Iosif Matula.
Thomas Barrett, director în cadrul Băncii Europene de Investiţii a afirmat că este prevăzută o lărgire a câmpului de aplicare a intrumentelor financiare în perioada imediat următoare şi este preconizat un volum mai mare de investiţii.
„Este necesară întărirea aplicării instrumentelor financiare şi avem intenția clară să facilităm accesul la acestea. Tehnica instrumentelor financiare aduce complexitate politicii, iar simplificarea joacă un rol important în eficacitatea politcii. Se poate observa că atunci când avem mai multe reguli, creşte numărul erorilor”, a spus Barrett.
Richard Pelly, Director executiv în cadrul Fondului European de Investiţii a adăugat că, în ultima perioadă, România a utilizat instrumente financiare care au contribuit la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.
Asociația Educatio în parteneriat cu Fundația Pro Prietenia au desfașurat în perioada 27-30 iunie un curs de formare inițială dedicat voluntarilor din cadrul următoarelor organizații de la nivelul județului Arad: Fundația Pro Prietenia Arad, Asociația Educatio, Asociația Ofensiva Tinerilor, Asociația Progress On, AIESEC și Tineret Vest. Cursul a fost susținut de un formator din cadrul Centrului de Voluntariat Cluj-Napoca. Au participat un număr de 54 de elevi și studenți, aceștia implicându-se în urmatoarele sesiuni: Ce este voluntariatul? De ce să fiu voluntar? Cine sunt eu ca voluntar?
Acest curs de formare reprezintă prima etapă din programul de formare pentru voluntar și de dezvoltare a conceptului de voluntariat implementat în cadrul Centrul Județean de Voluntariat Arad.
“Acest scurt modul a costituit un binevenit prilej de a face cunoștință cu ce înseamnă voluntariatul, pentru cei care nu au participat până acum la vreo activitate din acest domeniu, dar și o modalitate prin care cei cu experiență și-au putut exprima părerile și au putut afla lucruri noi. Considerăm că a fost o acțiune reușită și sperăm să mai organizăm astfel de cursuri și in lunile care urmează.” a declarat Casandra Boldor, reprezentant al Centrului Județean de Voluntariat Arad.
Ziua ,,Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel,, a reprezentat pentru comuna Bocsig zi de sărbătoare cu atât mai mult cu cât localnicii, alături de oficialităţi locale şi judeţene au participat la o serie de evenimente reprezentative pentru comunitate.
Astfel, Nicolae Ioţcu, preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, alături de primarul comunei, Ioan Florin Ciul şi în prezenţa a numeroşi membri ai comunităţii şi primari din localităţile vecine, a inaugurat drumul proaspăt reabilitat, drum ce face legătura dintre satul Răpsig şi drumul principal de comună. A urmat apoi inaugurarea a două străzi noi, asfaltate, în satul Mânerău şi dezvelirea bustului compozitorului Ion Vidu.
Drumul comunal dintre Răpsig şi Bocsig este singura cale de a ajunge în centrul de comună a celor peste 800 de oameni care locuiesc în sat, acest drum DC15 nefiind reabilitat, după spusele primarului Ioan Florin Ciul, de 16 ani. Cu atât mai mare a fost bucuria celor prezenţi, marea majoritate din Răpsig, de a asista la darea lui în folosinţă.
„Am sprijinit comunitatea locală pentru a primi banii necesari asfaltării acestui drum, în lungime de 5,5 kilometri, astfel încât să se poată circula în condiţii normale şi moderne între cele două localităţi . A fost un proiect început în urmă cu 3 ani pe care iată, suntem mândri că l-am finalizat cu succes”, a spus preşedintele CJA Nicolae Ioţcu.
Întâlnirea cu locuitorii comunei Bocsig a continuat pentru preşedintele Nicolae Ioţcu în satul Mânerău. Şi aici a avut loc un eveniment de inaugurare, ca urmare a finalizării unor investiţii demarate de Primărie, tot pe drumuri. Pentru prima oară în sat, pe două dintre străzi s-a turnat asfalt, iar circulaţia se face acum „ca la oraş”, după cum ziceau norocoşii locuitori de pe cele două străzi. Lungimea străzilor asfaltate este de 900 de metri, fiecare, valoarea lucrării fiind de 100.000 de lei, bani alocaţi de la bugetul Consiliului Judeţean.
Ziua de sărbătoare a continuat cu un eveniment cultural, de mare importanţă pentru satul Mânerău. A avut loc dezvelirea bustului marelui compozitor lui Ion Vidu, în prezenţa mândrilor mânerani. Ion Vidu s-a născut la Mânerău, 17/29 decembrie 1863 şi este considerat şi astăzi „maestrul muzicii corale româneşti”. Urmează Conservatorul la Arad şi la Caransebeş. Predă, ca profesor, muzica la Arad şi la Lugoj, după care îşi încheie activitatea ca inspector general de muzică la toate şcolile normale (Liceele Pedagogice) din ţară. Este cunoscut prin lucrările corale de excepţie, care se cântă şi astăzi: Ana Lugojana, Mântuire, Răsunetul Ardealului, dar şi prin piesele inspirate de aici, din frumuseţile Mânerăului natal (Din şezătoare, Peste deal, Negruţa).
În semn de respect pentru valorile culturale ale judeţului nostru, Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean a finanţat realizarea unui bust al celebrului compozitor, lucrarea fiind realizată de sculptorul prof. Mihail Păcurar.
Şapte majorări de taxe şi impozite, şapte „bucurii”, şapte abuzuri ale administraţiei Nicolae Ioţcu!
Consiliul Judeţean Arad a votat astăzi, la foc automat ca de obicei, o suită de „binefaceri” pentru arădeni. Această dată va rămâne în memoria arădenilor drept una „fericită”, în care puterea PDL-UDMR-UNPR ne-a adus următoarele „bucurii”: majorarea tarifelor pentru serviciile prestate de Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor pentru anul 2012; majorarea tarifelor pentru serviciile de interes judeţean prestate de Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol”; majorarea tarifului pentru eliberarea licenţei de traseu în vederea efectuării transportului public judeţean de persoane prin curse regulate speciale; majorarea tarifelor pentru eliberarea autorizaţiilor speciale de transport pentru vehiculele cu gabarit depăşit, pe drumurile judeţene; majorarea taxelor specifice Complexului Muzeal începând cu 2012; majorarea taxelor judeţene pe 2012 pentru activităţile de urbanism şi autorizare; majorarea preţurilor şi tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, apă industrială şi de canalizare – epurare practicate de Compania de Apă. Şapte majorări de taxe şi impozite, şapte „bucurii”, şapte abuzuri ale administraţiei Nicolae Ioţcu! Arădeni, să plătiţi bine!
Tot în aceeaşi şedinţă stimabilii consilieri ai majorităţii au aprobat proiectul privind Convenţia şi Statutul Grupării Europene de Cooperare Teritorială Bekes-Arad şi desemnarea reprezentanţilor judeţului Arad în Adunarea Generală. Ce fel de cooperare teritorială, ce fel de statut, ce Adunare Generală? Nici acum nu am primit un răspuns cu privire la preţul contra căruia ne vindem resursele naturale de apă spre alte comunităţi. Asta demonstrează că pe lângă problema pe care o vom avea peste câţiva zeci de ani cu apa potabilă, noi arădenii, suntem luaţi de proşti: plătim un preţ mult mai mare pentru apă şi canalizare decât o vor face vecinii noştri unguri în condiţiile în care aceştia îşi aduc apa de la noi. (comunicat PNL Arad)
În sala de sport a Şcolii Generale Nr. 11 „N. Bălcescu” din Arad a avut loc, recent, prima ediţie a concursului de aruncări de 3 puncte, ,,Cupa de Vară”, organizată de prof. Daniel Dragoş şi Ciulei Cristian pentru toţi aceia care au susţinut activitatea baschetbalistică la Şc. Gen. ,,N. Bălcescu” . Această competiţie a strâns 15 concurenţi: Pricope Mădălin, Ielena Graţiela, Ichim Lavinia, Peter Alexandru, Dragoş Sorin, Peter Bianca, Boros Attila, Manea Denisa, Păun Gyongy, Ciprian Maliţa, Dragoş Daniel, Ardelean Adrian, Incicău Alexandra, Cheşa Dumitru si Gligor Raluca .
Fiecare concurent a avut la dispoziţie 10 aruncări de la 6,75 metri, iar cei mai buni 5 executanţi au ajuns în finală. După prima fază, în finală au ajuns Manea Denisa , Dragoş Daniel şi Incicău Alexandra iar pentru celalate 2 locuri disponibile in finală s-a disputat un baraj între : Peter B., Maliţa , Păun şi Dragoş S. În ultimul act a ajuns Peter B. şi Maliţa după trei baraje disputate.
În finală după primele aruncări s-a stabilit podiumul iar pentru locurile patru si cinci s-a disputat un nou baraj care a stabilit clasamentul final: 1. Manea Denisa (reuşind 9 aruncări din 10); 2. Dragoş Daniel ( reuşind 8 aruncări din 10); 3. Maliţa Ciprian ( colegul nostru de la informmedia, reuşind 5 aruncări din 10); 4. Peter Bianca; 5. Incicău Alexandra. De menţionat că finaliştii au fost recompensaţi cu: medalii, diplome, cupe plus alte premii surpriză( oferite de Beniamin Dragoş ).
La finalul acestor manifestări, profesorul Dragoş ne-a declarat: ,,Vreau să mulţumesc tuturor acelor care au susţinut în acest an şcolar activitatea baschetbalistică şi de aceea am vrut să organizez un concurs de trei puncte atât pentru cei din presă, pentru personalul şcolii cât şi pentru elevi. Mulţumim domnişoarei director Goina Carmen pentru sprijinul acordat şi oferirea sălii pentru desfăşurarea acestei competiţii”.
Conform directorului executiv DGFP Arad, Marius Draganescu, „de la data de 01 iulie a.c. 103 angajaţi ai instituţiei vor fi în perioada de preaviz de 30 de zile, timp în care se vor organiza testări profesionale pentru stabilirea celor 25 de persoane disponibilizate. De precizat că în cadrul procesului de reorganizare s-a mers pe desfiinţarea unor posturi dintr-o anumită clasă de salarizare (ex: inspector sau consilier), astfel încât, dacă într-un serviciu sau birou există mai multe persoane care au aceeaşi încadrare şi un post trebuie desfiinţat, s-a recurs la varianta testării profesionale în vederea selectării personalului.”
Vremuri grele si examene dificile pentru finantistii aradeni!
Cei care astăzi ne conduc asistă impasibili la modul cum autorităţile din Timişoara apără simbolurile oraşului lor, chiar dacă acestea intră într-o anumită contradicţie cu ceea ce susţinem noi că ne aparţine. Există un fel de „meci” istoric între Arad şi Timişoara, ambele oraşe revendicându-şi disputarea primului meci de fotbal de pe teritoriul României. Într-un fel, noi spunem că la noi s-a jucat prima dată fotbal, iar ei spun că la ei s-a jucat prima dată fotbal. Ideea este că Timişoara şi-a promovat această parte de tradiţie, mai întâi prin brandul local de bere, iar zilele acestea printr-o formă de protest faţă de retrogradarea echipei Poli Timişoara în liga a II a. Ultima iniţiativă nu a aparţinut suporterilor, ci Primăriei Timişoara, cea care a amplasat o imitaţie a unei porţi de fotbal şi a unui portar care se întinde după minge pe Calea Aradului, la trecerea pe sub calea ferată – totul ca un semn al tradiţiei Timişoarei în acest fotbal. În tot acest timp la noi nu se întâmplă nimic, situaţia clubului UTA este încă neclară, iar autorităţile nu îşi arată deschis ataşamentul şi dorinţa de a se rezolva problemele financiare ale acestuia. În Arad nici măcar nu a mai fost amplasată o plăcuţă memorială pe terenul fostului stadion „Vagonul”, care să amintească faptul că acolo s-a jucat prima dată fotbal pe teritoriul de azi al României, în data de 15 august 1899. La noi, stadionul UTA continuă să se degradeze în aşteptarea anului electoral când probabil se va face promisa modernizare. În timp ce Timişoara îşi promovează simbolurile, noi ne predăm judeţul celor care ne desconsideră de decenii şi ne ignorăm propria istorie!
Iată ce scrie domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, în prefaţa cărţii „O istorie ilustrată a fotbalului arădean”, volumul I, autor Tiberiu Ţiganu. „Fotbalul reprezintă pentru noi, arădenii, CEA MAI DE PREŢ CARTE DE VIZITĂ. AICI S-A JUCAT PENTRU PRIMA DATĂ FOTBAL ÎN ROMÂNIA, aici s-a născut prima echipă românească aristocratică, aici avem singura „Doamnă” a fotbalului autohton şi tot la Arad se află CAMPIOANA PROVINCIEI. Sper ca fotbalul arădean să renască din propria-i glorie…” Cuvintele sunt ffrumpase, dar în aceste condiţii de ce nu se face nimic pentru a ne apăra tradiţia, „nobleţea” fotbalistică (titlul compunerii semnate de Nicolae Ioţcu), dacă tot le recunoaştem la aproape cel mai înalt nivel?
Iată ce spune şi domnul Tiberiu Ţiganu despre disputa Arad-Timişoara pe tema primului meci de fotbal. „DOCUMENTELE SUNT ÎN FAVOAREA ARADULUI. Regulile s-au predat aici din 1898, în acelaşi ani fiind publicat şi regulamentul oficial în presa vremii. Dacă vreţi, lucrarea mea e o replică la „Timişoara, leagănul fotbalului românesc, scrisă de Iosif Dudaş”. Absolut admirabil! Avem argumente de a revendica şi noi faptul că înaintaşii noştri au fost printre primii români care au jucat fotbal. Acest lucru este, din păcate, lipsit de importanţă pentru cei care ne conduc. Ei nu văd mai departe sau mai în profunzime de un strat de asfalt şi de o bordură! (comunicat PNL Arad)
