Poliția Locală Arad demarează pe data de 01.09.2011 un nou proiect de amploare, care urmează să se desfășoare pe o perioadă de trei luni de zile.
”Spune NU cerșetoriei ! ” este campania care are ca motto un celebru citat al scriitorului Honore de Balzac – ”Feriți-vă de cerșetori; Adevărata sărăcie nu iese pe stradă” și al cărei scop principal este reducerea numărului persoanelor care practică cerșetoria în municipiu.
Dorim prin această campanie să informăm și să conștientizăm opinia publică cu privire la urmările acordării de sume de bani cerșetorilor îndeosebi în intersecții și în zonele aglomerate. În acest sens vor avea loc diverse acțiuni pe raza municipiului Arad : împărțirea de pliante care să atragă atenția asupra imaginii pe care cerșetorii o creează Aradului, efectuarea de razii împreună cu instituțiile partenere în proiect, discuții cu elevii unităților de învățământ pe marginea acestui subiect, adoptarea unor măsuri sociale care să determine scăderea numărului de cerșetori , îndeosebi minori.
De asemenea se are în vedere crearea unei baze de date cu persoanele care practică cerșetoria în mod regulat în municipiu, zonele în care activează, fotografii și contactarea părinților în cazul minorilor.
„Beneficiarii acestui proiect sunt cetățenii orașului nostru, care vor avea in urma acestor actiuni un plus de liniste . Avem nevoie de sprijinul lor mai mult ca oricând pentru reușita campaniei noastre și îi rugăm să ne fie alături. NU MAI DATI BANI CERSETORILOR ! ” precizează Viorica Graur, director executiv al Poliției Locale Arad.
Călin Abrudan, consilier local al oraşului Ineu şi, în acelaşi timp, vicepreşedinte al PNL Arad, acuză administraţia Mehelean de faptul că are alte priorităţi decât cele ale angajaţilor Primăriei, care nu şi-au primit nici acum salariile pe luna iulie. Călin Abrudan a declarat că primarul Nicolae Mehelean, însoţit de alţi trei reprezentanţi ai Primăriei Ineu, a plecat în Franţa cu o maşină a instituţiei, alocându-şi în acest sens suma de 5000 de lei, aprobată în Consiliul Local Ineu. „Iniţial, au propus suma de 6500 de lei, cheltuieli pentru transport şi diurnă, dar le-am diminuat-o în Consiliul Local. Nu se poate să cheltuiască banii aşa, în condiţiile în care angajaţii nu şi-au primit salariile. Mai mult decât atât, acolo unde merg, la aniversarea înfrăţirii dintre Ineu şi Seynod, au cazarea şi masa asigurate. Deci, nu ar fi avut nevoie de acea diurnă iar cheltuielile cu transportul, cu tot cu taxele de autostrăzi, sunt de maxim 500 de euro”, a declarat Călin Abrudan. „Este un afront la adresa celor care muncesc în primărie fără să-şi primească salariile şi mă bucur să constat că aşa a şi fost perceput de către oameni”, a mai spus Abrudan.
Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Partidele politice îşi propuseseră ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, în 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a fost însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.
Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că „Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum”, a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.
Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu prezintă Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în art. 1 legea statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.”
După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie:
– o jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi folosită în Bucureşti şi în marile oraşe;
– o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.
O a treia formă de organizare, prevăzută în aceeşi lege (art. 73)– jandarmeria comunală –trebuia să se constituie la nivelul celor 3006 comune rurale şi ar fi trebuit să reunească aproximativ 8000 de jandarmi, dar, datorită dificultăţilor financiare, acest proiect nu s-a materializat pe timpul aplicării legii.
În perioada 1894-1896, jandarmeria rurală apărea în următoarea formă de organizare:
– Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale – organ de conducere şi control, cu sediul în Bucureşti, condus de un general de brigadă, având funcţia de inspector general, ajutat de patru ofiţeri superiori;
– 4 circumscripţii de jandarmi, structuri organizatorice având fiecare aceeaşi zonă de responsabilitate ca a unui corp de armată. Acestea erau comandate de câte un ofiţer superior (colonel sau locotenent colonel) şi îşi aveau reşedinţele în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Galaţi
– 22 de companii (1894-1895) şi 32 de companii (1895-1896), câte una în fiecare judeţ şi conduse de câte un căpitan de jandarmi;
– Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.
Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca în cele 32 de judeţe şi 227 reşedinţe de plasă să activeze 69 de ofiţeri şi 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. La începutul anului 1896, Jandarmeria rurală avea deja un efectiv de 59 ofiţeri şi 1040 de jandarmi.
Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.
Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor. Această structură a fost creată pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecţi, de primari (misiuni care vizează ordinea publică) şi misiuni care sprijină activitatea Ministerului Justiţiei şi care sprijină aplicarea corectă a legilor. Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.
În anul 1908, o nouă Lege a Jandarmeriei Rurale face noi precizări asupra unor aspecte ca locul şi rolul instituţiei Jandarmeriei Rurale, organizarea corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atribuţiile de poliţie judiciară şi de poliţie militară, stabilind ca principale îndatoriri „o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă”. Totodată, legea constituie baza legală pentru sporirea efectivelor, ajungându-se în anul 1908 la un număr de 6310 jandarmi, iar în caz de mobilizare se prevedea sporirea semnificativă a acestuia.
Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară.
Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale.
După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. În acelaşi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliţiei în serviciul comandamentelor de etapă şi a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuării populaţiei civile şi a autorităţilor române, de pază a lucrărilor de artă.
Desăvârşirea unităţii statului naţional român, precum şi amploarea mişcărilor sociale au pus probleme noi în faţa Jandarmeriei Rurale, care trebuia extinsă uniform în toate provinciile ţării. În acest scop, în perioada martie-noiembrie 1929, în urma apariţiei Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, se aduc modificări substanţiale în organizarea şi funcţionarea armei Jandarmeriei. În urma acestei restructurări, aceasta era organizată astfel: Inspectoratul General al Jandarmeriei, ca organ central, cu sediul în Bucureşti; 11 inspectorate regionale, purtând denumirea regiunilor teritoriale respective, organizate pe legiuni, câte una la fiecare judeţ. Legiunile erau organizate pe secţii (câte una la fiecare plasă), iar secţiile pe posturi comunale.
Modificări neesenţiale ale legii au avut loc în anul 1938, iar între anii 1940 şi 1943, din cauza situaţiei de război, a avut loc trecerea unor unităţi şi subunităţi de jandarmi rurali în subordinea marilor unităţi strategice şi tactice ale Armatei Române.
Pentru o mai bună organizare, impusă de situaţia de război, începând cu 1 iulie 1940, Direcţia Generală a Poliţiei, Corpul Jandarmilor şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost contopite într-un singur organ sub denumirea de « Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului « .
Din primăvara anului 1943 Jandarmeria a trecut în cadrul Ministerului de Război, stabilindu-se şi o ierarhizare a formaţiunilor teritoriale pe posturi, secţii, sectoare, legiuni, subinspectorate şi inspectorate.
În anul 1944 Inspectoratul General al Jandarmeriei, în afara formaţiunilor şi a structurilor teritoriale, mai avea în compunere: un regiment de jandarmi pedeştri în Bucureşti, o legiune mobilă de jandarmi (aproximativ un regiment); 4 centre de instrucţie; un detaşament special pază petroliere; 4 şcoli militare proprii; 34 de companii şi 6 plutoane constituite deja în jandarmeria de campanie.
Din punct de vedere operativ, structurile Jandarmeriei erau subordonate structurilor armatei, participând la acţiunile militare desfăşurate pentru eliberarea ţării.
Începând cu 24 august 1944, Jandarmeria a trecut prin unele restructurări, iar începând cu 23 ianuarie 1949 s-au înfiinţat Trupele de Securitate, ca parte integrantă a Ministerului de Interne.
Jandarmeria în mediul rural s-a conturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii şi posturi în mediul rural, structuri care funcţionează şi în prezent.
Consiliul Judeţean Arad a alocat aproximativ 100.000 lei pentru o nouă investiţie în dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Suma investită a fost necesară pentru achiziţionarea a 505 saltele, care vor înlocui vechile saltele, iar finanţarea a fost făcută integral din bugetul Consiliului Judeţean.
“Dorim să aducem Spitalul Judeţean la un nivel cât mai ridicat atât în ceea ce priveşte actul medical cât şi dotările. O asemenea investiţie direcţionată strict spre confortul pacientului nu s-a mai realizat de când s-a înfiinţat Spitalul Judeţean. Acest exemplu confirmă implicarea noastră pentru a asigura o administare cât mai bună a spitalelor şi un act medical cât mai competent ”, a afirmat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Această investiţie face parte din procesul de modernizare a sistemului de sănătate arădean, confirmând politica de revigorare a sistemului de sănătate promovată de Consiliul Judeţean Arad.
Preşedintele Filialei Teritoriale PNL Arad, Ioan Cristina, consideră că în urma eliminării subvenţiei la energia termică, actualul Guvern încearcă să transfere către primării responsabilitatea pentru suferinţa care va fi cauzată românilor, guvernanţii susţinând că acestea sunt libere să plătească subvenţia la căldură din fonduri proprii.
„Este evident faptul că cele mai multe primării nu vor putea să facă acest lucru iar cetăţenii din localităţile conduse de primari ai opoziţiei vor fi cei mai crunt loviţi de această măsură”, a declarat Ioan Cristina, explicând că Guvernul condus de PDL nu face decât să confirme faptul că îi împarte pe români în două, dorind să lovească în cei care nu i-au susţinut pe democrat-liberali. „Această discriminare a românilor în funcţie de opţiunea lor politică este inacceptabilă. Teoretic, se va elimina subvenţia la toate oraşele. În realitate, se vor da fonduri prin diferituri tertipuri doar oraşelor conduse de primari PDL, pentru ca aceştia să se descurce”, a declarat Ioan Cristina.
Acesta consideră că o mare parte a populaţiei va fi pedepsită la iarnă, doar pentru că locuieşte în oraşe care nu sunt conduse de primari PDL. Mai mult decât atât, cheltuielile de întreţinere vor exploda, urmând să ajungă în lunile de iarnă aproape de limita de venit a unui român considerat „bogat” de actuala putere.
„În România, există un milion şi jumătate de apartamente racordate la CET-uri. Dacă Guvernul estimează că va acorda ajutoare doar către 330.000 de benficiari, înseamnă că 1.200.000 de familii vor simţi în buzunare cheltuielile cu energia termică. Iar această abordare nu are legătură cu ideologia, ci cu ura actualei puteri faţă de propriul popor”, a concluzionat Ioan Cristina, liderul Filialei Teritoriale PNL Arad.
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) reamintește că, începând cu 1 septembrie 2011, persoanele care doresc să lucreze în distribuţia produselor de asigurare au obligaţia să prezinte un certificat de calificare profesională în domeniul asigurărilor.
Conform normelor emise de CSA referitoare la pregătirea profesională, certificatul reprezintă o condiție pentru încheierea, pentru prima dată, a unui contract de muncă, de mandat sau intermediere în domeniul asigurărilor.
În plus, atât noii veniți în domeniul distribuției produselor de asigurare după data de 1 septembrie, cât și cei care desfășoară deja asemenea activitate au obligația ca, la perioade sucesive de maxim 3 ani (respectiv de 2 ani în cazul conducătorilor intermediarilor), să facă dovada că au urmat un program de pregătire profesională continuă, aprobat de către CSA. Aceste perioade se calculează de la data de 01.10.2010.
Angela Toncescu, președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a declarat: ”Piața asigurărilor are un mare potențial de dezvoltare și cu siguranță va crea multe oportunități pentru forța de muncă în următorii ani. Rolul nostru este să ne asigurăm că cei care lucrează în această piață au și competențe profesionale suficiente astfel încât clienții lor să înțeleagă exact ce cumpără.”
Certificatul de calificare profesională/pregătire profesională continuă se poate obține în urma susținerii unui examen organizat de către Institutul de Management în Asigurări (IMA), după frecventarea unor cursuri de profil la oricare dintre furnizorii de programe educaționale autorizați. IMA este instituția de educație profesională înființată de CSA în vederea implementării programelor de pregătire profesională (calificare și pregătire profesională continuă) într-un mod unitar.
Examenele sunt organizate de IMA atât la sediul său din București, cât și în oricare dintre cele 5 centre regionale de care dispune (Iași, Constanța, Cluj, Tg.Mureș și Timișoara) fiind astfel acoperit întregul teritoriu al țării.
Procedura de înscriere la examen, precum și calendarul sesiunilor de examinări sunt afișate pe site-ul Institutului www.ima-imi.ro, la secțiunea Comisia de monitorizare a calității pregătirii profesionale. Prima sesiune de examinări a fost programată pentru perioada august-octombrie 2011, celelalte urmând a fi afișate de asemenea pe site. IMA poate suplimenta numărul de examene din cadrul sesiunilor stabilite, fiind oricând pregătită să răspundă solicitărilor în materie de certificare a pregătirii profesionale în domeniul asigurărilor.
În ceea ce privește cursurile de profil, IMA a autorizat până în prezent 33 furnizori de programe educaționale în domeniul asigurărilor, 224 de lectori pentru programele de pregătire în domeniul asigurărilor și 4 platforme de pregătire în sistem e-learning. Lista furnizorilor autorizați este disponibilă, de asemenea, pe site-ul IMA.
Totodată, IMA a aprobat 10 programe de pregătire profesională, din care 7 de calificare profesională (4 pentru asigurări de viață, 1 pentru asigurări generale și 2 pentru conducători) și 3 de pregătire profesională continuă (2 pentru asigurări de viață și 1 pentru asigurări generale) și a definitivat 6 suporturi de cursuri cu programele analitice aferente acestora.
Pentru informaţii suplimentare referitoare la atestarea calificării profesionale, precum şi a pregătirii profesionale continue în domeniul asigurărilor, vă puteţi adresa Institutului de Management în Asigurări, la telefon 021.230.51.20.
„În ciuda luptei acerbe pentru putere, a intereselor de grup şi a pasiunilor personale, nici unul dintre guvernele post decembriste nu şi-a permis să prelungească mandatele aleşilor locali în mod artificial şi ilegal. Asta face însă acum actuala Putere, în numele unei iluzorii economii la buget. Măsura anunţată se înscrie în linia adoptată până acum de PDL de a restrânge puterea de decizie a poporului, de fiecare dată fiind invocat motivul costurilor”, susţine deputatul Luca.
Dacă preşedintele statului a propus şi susţinut cu ardoare ideea unui parlament unicameral, restrângerea numărului de parlamentari, acum subordonaţii acestuia continuă în aceeaşi manieră intenţionând să încalce legea pentru a-şi creşte şansele la alegeri.
„În condiţiile în care ultimele două guverne sub oblăduirea preşedintelui Traian Băsescu au provocat prăbuşirea nivelului de trai a populaţiei , invocarea unor economii ridicole la buget (echivalente cu şpaga pe o lună pentru clientela politică portocalie) dovedeşte fariseismul şi lipsa de scrupule a PDL-iştilor”, apreciază Ciprian Luca.
Intenţia Puterii portocalii de a obţine câteva procente în plus la alegeri este nu numai un act nedemocratic, imoral ci şi unul ilegal.Asta pentru că, în baza Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preşedintelui consiliului judetean şi al consilierului judeţean este de 4 ani.
Mandatul se exercită până la depunerea jurământului de către primarul/preşedintele de CJ nou-ales. Acesta poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
„Din respect pentru arădeni şi pentru oamenii care mă cunosc şi mi-au apreciat activitatea politică, consider că trebuie să fac publică decizia luată. Subsemnata Lia Ardelean, preşedinte al Organizaţiei de Femei a Partidului Conservator, membru al Biroului Executiv Central, al Biroului Politic şi al Consiliului Naţional, vă rog să luaţi act de demisia mea din calitatea de membru al Partidului Conservator şi, implicit, din toate funcţiile deţinute în cadrul acestuia. Menţionez că am făcut parte din Partidul Umanist din România, devenit ulterior Partidul Conservator, din noiembrie 1995. Renunţ la activitatea politică cu sentimentul de mulţumire faţă de ceea ce am realizat ca om politic, ca deputat, ca preşedinte al Filialei Judeţene Arad şi al Organizaţiei de Femei a Partidului Conservator”, a comunicat fostul deputat Lia Ardelean in scrisoarea trimisa lui Dan Voiculescu.
Astăzi, 30.08.2011, la Centrul judeţean A.P.I.A. Arad a avut loc o instruire privind acţiunea de control follow-up ce se va desfăşura în perioada următoare, instruire organizată la nivelul Euroregiunii V Vest, la care au participat Centrul judeţean Caraş Severin, Timiş, Hunedoara, Bihor şi Arad.
Precizăm că începând cu data de 5.09.2011 vom demara acţiunea de control follow-up pe raza localităţilor care sunt cuprinse în eşantionul de control prin teledetecţie. Precizăm că aceste localităţi sunt: Apateu, Cermei, Craiva, Beliu, Hăşmaş, Archiş, Cărand, Bocsig, Ineu, Şicula, Ususău, Conop, Bata, Birchiş, Bărzava, Vărădia de Mureş şi Săvârşin.
Acţiunea de control follow-up presupune o întâlnire cu fermierii în vederea clarificării rezultatelor din rapoartele de control prin teledetecţie.
Această acţiune reprezintă o importanţă majoră pentru instituţia noastră care îşi propune efectuarea plăţilor în avans aferente Campanei 2011 începând cu data de 16.10.2011 precum şi demararea plăţilor finale începând cu data de 1.12.2011.
Comisarii Gărzii Financiare Arad au constatat zilele trecute o serie de tranzacţii şi operaţiuni comerciale fictive înregistrate în evidenţa financiar contabilă a unei societăţi comerciale din Arad care efectua comerţ cu cereale. În acest caz, reprezentantul legal al societăţii a cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu total estimat la 1.339.355 de lei. „Comisarii Gărzii Financiare Arad au constatat că societatea era folosită ca primă verigă într-un lanţ de societăţi creat în scopul fraudării bugetului consolidat al statului, prin efectuarea de înregistrări incomplete în evidenţa contabilă. Astfel, în perioada februarie – iulie 2011, agentul economic a efectuat ilicit achiziţii şi livrări de cereale, fără a înregistra veniturile aferente în evidenţele financiar-contabile”, a declarat Sorin Cirţi, comisar şef secţie al Gărzii Financiare Arad.
