Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni (9 decembrie- 6 ianuarie). Potrivit meteorologilor, temperaturile vor fi în limitele normale și se vor menține așa inclusiv de Crăciun şi de Anul Nou. În ceea ce privește ploile, acestea vor predomina în special în săptămâna 16-23, iar de Crăciun și de Revelion temperaturile vor fi normale, scrie antena3.ro.
Vremea în săptămâna 9 – 16 decembrie
Valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, uşor mai coborâte, local, în zonele montane şi în extremitatea de sud-est a ţării. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-estice şi în extremitatea de sud-est a ţării, dar şi deficitar în cele vestice şi sud- vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.
Prognoza meteo săptămâna 16 – 23 decembrie
Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil uşor mai ridicate în regiunile nord- estice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii ţări.
Prognoza meteo săptămâna 23 – 30 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.
Prognoza meteo săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie
Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică atrage atenţia în legătură cu mesajele prin care se cere actualizarea datelor de cont şi semnalează mai multe tentative de fraudă care folosesc identitatea ING România.
„Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a fost notificat de mai multe tentative de fraudă prin care atacatorii încearcă să fure datele de cont bancar ale utilizatorilor, folosind identitatea ING Romania. Scenariul prezentat în aceste mesaje este necesitatea de actualizare a datelor asociate contului ING, sub diverse pretexte urgente precum închiderea definitivă a contului”, atenţionează reprezentanţii DNSC pe pagina de Facebook a instituţiei.
Potrivit acestora, în realitate, link-urile transmise prin aceste mesaje trimit, de fapt, către un site fals, similar celui oficial al ING, dar controlat de atacatori. În consecinţă, orice date introduse aici, inclusiv adrese de email sau parole, vor ajunge la atacatori şi pot fi folosite pentru furtul contului.
Pentru protejarea de smishing, specialiştii în securitate cibernetică recomandă: nu apelaţi numere de telefon primite prin astfel de mesaje, nu faceţi clic pe linkuri din mesaje text de la surse necunoscute; contactaţi banca prin metode alternative pentru a cere lămuriri despre activităţile contului; verificaţi adresa URL a site-ului web înainte de a introduce orice informaţii personale; nu furnizaţi niciodată informaţii personale prin SMS; fiţi atenţi la mesajele text care vă solicită să acţionaţi imediat sau să furnizaţi date de urgenţă.
În cazul în care un utilizator consideră că a fost victima unui atac de smishing, specialiştii DNSC sfătuiesc să se contacteze imediat banca, în cazul în care au fost furnizate date de card sau date de autentificare la cont, să fie schimbate parolele pentru acele conturile online ale căror date au fost furnizate după accesarea unor astfel de link-uri înşelătoare şi să se activeze autentificarea în doi paşi (2FA), şi, de asemenea, să se raporteze incidentul autorităţilor pe platforma PNRISC (https://pnrisc.dnsc.ro/) sau la numărul de urgenţă 1911, scrie agerpres.ro.
Majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană care au ieşit la pensie în 2023 au încetat să mai lucreze şi doar 13% dintre acestea au continuat să lucreze, România fiind la coada clasamentului, cu doar 1,7% dintre pensionari care lucrau şi după pensionare, conform datelor privind sondajul EU-LFS publicate luni de Eurostat.
Ţările baltice au cea mai mare pondere a persoanelor care continuă să lucreze şi după ce au primit prima pensie pentru limita de vârstă, pe primul loc fiind Estonia (54,9%), urmată de Letonia (44,2%) şi Lituania (43,7%). La polul opus, cea mai mică pondere se înregistra în Spania (4,9%), Grecia (4,2%) şi România (1,7%).
Principalul motiv pentru care oamenii continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensia de limită de vârstă este acela că le place să lucreze şi vor să fie productivi (cum au declarat de 36,3% dintre persoane) sau din nevoi financiare (28,6%). Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a serviciului (9,1%) au fost menţionate de asemenea ca motive pentru a continua să lucreze. O mică pondere, 3,5%, continuă să lucreze pentru că şi partenerul lor este angajat.
Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au cele mai mari procente de oameni care continuă să lucreze şi după ce au ieşit la pensie pentru că le place. Pe de altă parte, necesităţile financiare sunt principalul motiv pentru care pensionarii continuă să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) şi Bulgaria (53,6%).
Vârsta medie de pensionare pentru limita de vârstă este de 64 de ani şi peste în Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia. Cea mai mică vârstă de pensionare, sub 60 de ani, se înregistrează în Slovenia, Grecia, România (59,5 ani) şi Austria, scrie tvrinfo.ro.
Sergiu Bîlcea: „Susțin o majoritate de dreapta pentru Arad”
PoliticaUltimele stiri 10 decembrie 2024 0
Președintele PNL Municipiul Arad Sergiu Bîlcea consideră că majoritatea politică pentru susținerea administrației locale trebuie să fie de dreapta.
„Susțin o majoritate de dreapta în municipiul și județul Arad, formată din PNL, USR și UDMR. Aradul este un oraș și un județ de dreapta și cred că prima opțiune pentru noi este realizarea unei alianțe în acord cu această realitate. Avem nevoie de susținere pentru investiții și reforme care poate veni cel mai bine din zona de dreapta. Sper ca în zilele următoare această majoritate să se creioneze și să putem să ne concentrăm pe proiectele de dezvoltare. În perioada următoare, atât la nivelul județului cât și în municipiu trebuie duse mai departe mari investiții din fonduri europene, pentru care este nevoie de susținere în Consiliul Județean și CLM, printre care drumul expres Arad – Oradea și Complexul Matern Pediatrie”, a spus Sergiu Bîlcea.