Dacă în 2024 ai avut venituri din dobânzi bancare care depășesc plafonul de 19.800 lei (echivalentul a 6 salarii minime brute), ai obligația să declari și să plătești contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%. Această obligație fiscală implică depunerea Declarației unice, iar nerespectarea termenelor poate atrage penalități.
CASS este o contribuție obligatorie pentru cei care obțin venituri din alte surse decât salariul, în cazul în care acestea depășesc un anumit prag anual. Pentru 2024, plafonul de referință se bazează pe salariul minim brut de 3.300 lei:
– 19.800 lei** (6 salarii minime) – contribuție de 1.980 lei;
– 39.600 lei** (12 salarii minime) – contribuție de 3.960 lei;
– 79.200 lei** (24 salarii minime) – contribuție de 7.920 lei.
Dacă veniturile totale din dobânzi și alte surse rămân sub 19.800 lei, nu trebuie să plătești CASS.
Ce venituri sunt luate în calcul?
În plafonul anual de venituri sunt incluse următoarele surse:
– Dobânzi bancare;
– Dividende;
– Câștiguri din tranzacții cu criptomonede;
– Venituri din piața de capital (acțiuni, obligațiuni).
Veniturile din titluri de stat sunt scutite de impozit și de contribuția la sănătate. Chiar dacă ești salariat și plătești deja CASS pentru veniturile din salariu, veniturile din dobânzi și alte surse sunt tratate separat. Acestea trebuie declarate distinct și nu se cumulează cu salariul sau veniturile din activități independente.
Pentru persoanele fizice autorizate (PFA), modificările recente prevăd că veniturile din investiții nu mai sunt integrate cu cele obținute din activitățile profesionale, ci se declară independent.
Cum îți îndeplinești obligațiile fiscale?
1. Calculează veniturile totale: Adună toate veniturile relevante (dobânzi, dividende, câștiguri din criptomonede etc.) pentru a verifica dacă depășesc plafonul de 19.800 lei sau unul dintre cele superioare.
2. Depune Declarația unică: Utilizează Formularul 212, disponibil pe site-ul ANAF. Declarația trebuie completată și transmisă până la 25 mai 2025.
3. Plătește contribuția: Suma datorată trebuie achitată în conturile ANAF, conform valorilor calculate în funcție de plafonul depășit.
Formularul actualizat pentru 2025 este în curs de dezbatere publică și va fi publicat în Monitorul Oficial. Acesta va include schimbările legate de salariul minim brut și va fi disponibil pentru descărcare și completare online.
Șapte percheziții au loc vineri în mai multe județe din țară la persoane care au incitat la fapte de violență sau au transmis mesaje care promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, anunță Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit stiripesurse.ro.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vineri au loc șapte percheziții domiciliare, coordonate de unități de parchet din țară, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila.
Perchezițiile au loc în șapte dosare în care sunt făcute cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare publică și incitare la violență, ură sau discriminare.
Acestea vizează comportamente ilegale manifestate pe mai multe platforme online, fiind vorba de persoane care au publicat mesaje prin care incită la fapte de violență (revoltă prin ieșirea în stradă, omorârea unor persoane publice, aruncarea în aer a unor clădiri publice etc.) sau mesaje care promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase.
În același context, joi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a coordonat două percheziții domiciliare într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare publică.
„Acțiunile pe linia combaterii violenței în mediul online și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care incită la acte de violență sau la săvârșirea unor infracțiuni vor continua în perioada următoare, la nivelul unităților de parchet și de poliție din întreaga țară fiind demarate mai multe anchete având acest obiect”, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Administrația Națională de Meteorologie a emis prognoza meteo pe patru săptămâni, din 16 decembrie 2024 până în 13 ianuarie 2025. În timp ce la munte se formează un strat consistent de zăpadă, în zonele de câmpie iarna nu pare că va veni.
Săptămâna 16 decembrie-23 decembrie
În această săptămână, valorile termice vor fi mai mari decât cele obișnuite pentru această perioadă, în întreaga țară, dar în nord-est vor fi cele mai ridicate. Cantitatea de precipitații va fi excedentar în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni, dar și deficitar în sud și sud-est. În restul țării, acesta va fi apropiat de cel normal.
Săptămâna 23 decembrie- 30 decembrie
Temperaturile vor fi mai mici decât cele specifice perioadei din calendar în zonele de munte, iar în restul României vor fi aproapiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în regiunile extracarpatice, în special în sud și sud-est, în rest vor fi apropiate de cele normale.
Săptămâna 30 decembrie- 6 ianuarie
Valorice termice de la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025 vor fi apropiate de cele normale în majoritatea regiunilor. Cantitatea de precipitații va fi apropiată de cea normală acestui interval în aproape toată țara.
Săptămâna 6 ianuarie-13 ianuarie
Această săptămână va aduce temperaturi normale pentru această perioadă din calendar în toată România. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel specific intervalului, la nivelul întregii țări, scrie b1tv.ro.
Deși mulți dintre noi ne plângem adesea de problemele zilnice, un nou studiu arată că România nu este deloc o națiune tristă. În comparație cu vecinii noștri din Ungaria, ne poziționăm mai bine în topurile fericirii, iar acest lucru se datorează mai multor factori. Să vedem ce ne face mai optimiști și ce spun cifrele despre starea noastră de bine.
Un studiu recent realizat în 11 țări de NN Longevity ne oferă, așadar, vești bune: românii nu sunt printre cei mai nefericiți cetățeni din regiune, locul acesta fiind ocupat de vecini noștri maghiari.
Conform studiului, pe o scară de la 1 la 10, scorul mediu al fericirii în România și Cehia este de 6,4, o valoare semnificativ mai mare decât în Ungaria, unde fericirea a fost evaluată la 5,4. Alte țări din regiune, precum Slovacia și Polonia, au obținut un scor de 5,9, ceea ce ne poziționează bine pe noi în acest clasament regional.
Analiza relevă că stabilitatea financiară joacă un rol esențial în nivelul de fericire al oamenilor. Respondenții maghiari care au economii pentru cel puțin șase luni se declară considerabil mai fericiți decât cei fără rezerve financiare. Concret, sentimentul de nesiguranță financiară are un impact direct: cei cu economii de cel mult trei luni au obținut un scor mediu de 4,8 puncte pe scara fericirii, în timp ce cei cu economii pentru șase luni sau mai mult au ajuns la o medie de 6,4 puncte.
Imaginea devine și mai pesimistă când analizăm perspectiva fericirii în viitor. În Ungaria, respondenții estimează că nivelul lor de fericire vă crește doar până la 5,9 puncte peste zece ani. Această cifră este considerabil mai mică față de restul regiunii, unde optimismul este mai pronunțat. De exemplu, românii anticipează un scor de 7 pe aceeași scară, indicând o încredere mai mare în viitor.
Așadar, deși nu suntem cea mai fericită națiune, se pare că suntem mai optimiști decât vecinii noștri maghiari, mai ales când vine vorba de viitor. Rămâne de văzut cum influențează stabilitatea financiară aceste percepții, scrie tvrinfo.ro.
UTA are infirmeria plină și înaintea deplasării la Galați! Fabry: „Este important să luăm puncte”
SportSport Local 13 decembrie 2024 0
UTA continuă să aibă mari probleme de lot și înaintea deplasării de sâmbătă, ora 14:30, de la Galați. Mircea Rednic nu va putea conta pe nu mai puțin de opt jucători, doar Joao Pedro având șanse mici de a fi recuperat. Tsouka și Conte sunt suspendați, iar portarul Popa a fost confirmat cu tendinită, la umărul drept. Benga s-a operat, în vreme ce Van Durmen, Câmpanu și Dumiter au și ei probleme medicale, ultimii doi intrând de altfel și în dizgrația antrenorului de la UTA. Totodată, Rednic a anunțat revenirea între buturi a lui Dejan Iliev, cu toate că tot el recunoaște că utilizarea nord-macedonianului reprezintă un risc în momentul de față, în condițiile în care nu este pregătit 100%. UTA zboară astăzi spre București, acolo unde o așteaptă autocarul clubului pentru a-și continua drumul spre Galați.
Rednic anunță opt jucători lipsă, revine macedoneanul Iliev în poartă
„Va fi greu cu Oțelul, fiecare meci este dificil. Există presiune, dar trebuie să câștigăm, dacă vom sta bine din punct de vedere defensiv și vom fi concentrați timp de 90 de minute putem câștiga, cum am făcut-o la Cluj. Atunci nu am făcut erori în defensivă. Trebuie să fim compacți și la un nivel bun în apărare, acest aspect va fi foarte important la acest meci. E un joc important. Putem ajunge în play-off, dar putem să fim și jos. Dacă vom câștiga două-trei meciuri, vom fi într-o altă poziție. E important să luăm puncte din acest meci”, a spus slovacul Fabry la conferința de presă de dinaintea partidei.
O cavaleră a fluierului cu ecuson FIFA la centru, Ionela Peșu!
Comisia Centrală de Arbitri a delegat-o la acest meci pe Ionela Peșu din Mangalia (ecuson FIFA, cu meciuri multe arbitrate la feminin), ajutată la cele două tușe de Ovidiu Artene, din Vaslui și Alexandru Filip, din Constanța. În camera VAR se va afla Sebastian Colțescu. Pentru Peșu va fi prima partidă oficiată în acest sezon la centru, după ce debuta în primăvara anului trecut în Superliga, odată cu meciul dintre FC Botoșani și CS Mioveni, din play-out. A mai fost rezervă la un meci al UTA-ei, pe 17 martie 2023, în eșecul cu 0-1 de la Ploiești, în fața Petrolului. Oțelul e pe 9 în clasament, cu 23 de puncte, iar UTA ocupă poziție de baraj, 13, cu 21 de puncte.
Producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,8% în primele zece luni din acest an, pe fondul declinului înregistrat de cele trei sectoare industriale, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a fost înregistrat un declin de 5%, în industria prelucrătoare scăderea a fost de 1,5% iar în industria extractivă de 0,7%.
Pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială în perioada ianuarie – octombrie 2024 a fost mai mică cu 1,6% faţă de intervalul corespunzător din anul precedent, ca efect al scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,3%), industriei prelucrătoare (-1,2%) şi industriei extractive (-0,7%).
În luna octombrie 2024, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 6,2%, datorită creşterilor din cele trei sectoare industriale: industria extractivă (+8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,9%) şi industria prelucrătoare (+5,9%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,4%, ca efect al creşterilor industriei extractive (+4,2%) şi industriei prelucrătoare (+0,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 0,8%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,3%, susţinută de creşterile industriei extractive (+2,3%) şi industriei prelucrătoare (+1,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,9%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,2%) şi industria prelucrătoare (-0,8%). Industria extractivă a crescut cu 2%, scrie agerpres.ro.