mama denaturată își maltratează și terorizează copiii, îi lipsește de o îngrijire normală și își trimite fostul soț,  care se preocupă de viitorul minorilor, în pușcărie, din răzbunare. Ca o consecință a acestor acțiuni,  minorii riscă să ajungă în grija statului, pentru că au refuzat să se supună maltratărilor fizice și psihice și s-au refugiat la tată. Nu este un scenariu de film de groază, ci un caz tulburător din Oradea, documentat de ziarul nostru și care a ajuns la episodul trei.

Este vorba despre Teodora Andor, inspector ISCTR, care este protejată de sistem, în ciuda acuzațiilor dovedite și certificate de experții psihologi și de instituțiile statului de protecția copilului, cum ar fi  DGASPC și ASCO, privind rele tratamente aplicate minorilor.

Plângere la Poliției, împotriva violențelor mamei

O situație halucinantă prin care doi minori, actual de 9 și respectiv 17 ani sunt târâți prin tribunale și persecutați, în continuare,  de mai bine de 5 ani, de mamă, tocmai pentru că au avut curajul să raporteze infracțiunile unui funcționar public.

O experiența traumatizantă pentru fata cea mare care a fost nevoită să facă plângere la Poliție pentru că era bătută de mama ei. O premieră în România – emiterea unui ordin judecătoresc  de protecție  împotriva Teodorei Andor, care nu avea voie să se apropie de copilul ei, din cauza bătăilor aplicate acesteia.

Potrivit unei minuțioase documentări, rezultă faptul că Teodora Andor are unele probleme psihice,  comportamentul  ei, în relația cu copiii, fiind unul violent. O atitudine emoțională justificată prin acordul primit din partea unor apropiați, că bătaia este ruptă din rai, că o palmă nu strică niciodată.

Probleme psihice

Potrivit carnetului de sănătate, prin 2009 și 2010, Teodora Andor suferea de tulburare de anxietate cu atacuri de panică, tratamentul prescris fiind medicamentele paroxetină și  anxiar, fapt bine cunoscut de instanță, astfel fiind și motivată sentința prin care copiii nu ajung la mamă ci în grija statului. În acest context,  Teodorei Andor i-a fost recomandat de experți, specialiști și psihologi să facă terapie de tratare a furiei.

Cea mai bună descriere a Teodorei Andor este făcută chiar de fiica ei,  care a fost nevoită să o reclame, pe mama ei,  la poliție, pentru comportament agresiv fizic și moral, dar și pentru neglijență familială.  Mai mult, minora Dariana Andor, în loc să-și vadă de fericirea copilăriei, a fost târâtă, la comanda mamei, prin intermediul diferitelor autorități, psihologi, procurori și judecători, să vorbească despre relația cu părinții, despre stările ei de frică, de tulburările psihice proprii și ale celei care i-a dat viață.

Din păcate, după ani de chinuri psihologice și fizice, din cauza mamei, minorii au ajuns la mâna justiției, care nu s-a dovedit a fi oarbă. În urma unor erori grave de judecată, omisiuni evidente de probe și indicii privind posibila măsluire a rechizitoriului și a întregului proces penal, copiii riscă să ajungă într-un centru de plasament, iar mama, bine mersi, să încaseze, ”drept răsplată”, pentru abandonul familial comis și  maltratarea minorilor,  suma de 75.000 ron,  pentru daune materiale și emoționale.

Mi-a spart gura de 3 ori

Într-un raport de evaluare psihologică din data de 08.12. 2016, la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, Dariana își acuză mama, Teodora Andor,  că a lovit-o peste față, (”mi-a spart de trei ori gura”), că are și în prezent un astfel de comportament față de ea ( ” m-a bătut de mai multe ori”, m-a bătut în ultimul hal”). ” De asemenea declară că, la solicitarea mamei, a fost nevoită, când era mică, să facă lucruri inadecvate vârstei sale, de exemplu: să facă curat, să spele geamurile pe interior și pe exterior, la etajul 4, atârnând în gol, ținându-se de rama geamului prinsă în spumă de polistiren”, se mai spune în raport.

În sentința Tribunalului Bihor, în dosarul nr. 14304/271/2017, din data de 06.10.2017, privind introducerea ordinului de protecție a minorului Dariana Andor față mama ei, Teodora Andor, se spune: ”Violențele mamei nu sunt izolate și cu data recentă. Ele s-au manifestat încă din anul 2015, când copiii au locuit cu tatăl timp de o lună, timp în care a fost făcută prima sesizare la Poliție, ocazie cu care i-a fost atrasă atenția mamei să nu-și mai agreseze copiii, iar aceasta a promis că nu-i  va mai agresa, că îi va hrăni corespunzător și îi va purta curați, însă nu și-a ținut promisiunea. După ce a fost lăsată minora acasă la mama, aceasta a fost bătută și i s-a spus că dacă mai merge la Poliție sau mai povestește tatălui sau altor persoane, va fi bătută până va fi băgată în spital”.

Un cadou otrăvit

Un episod elocvent al relației tensionate dintre mama și fiica ei este relatat, cu lux de amănunte, chiar de Dariana, în declarația de martor din dosarul nr. 3671/271/2020: ”În acea zi, 06.12.2016, în timp ce mă aflam la școală, pe hol, împreună cu o colegă, mama a venit la mine, mi-a adus un cadou de Sfântul Nicolae, deși înainte nu primeam cadouri de Moș Nicolae. Precizez că mi-a adus acel cadou ca să mă cumpere, deoarece a doua zi urma să particip la o evaluare psihologică la DGASPC. Cu ocazia acelei întâlniri de la școală,  am întrebat-o din nou pe mama aceleași lucruri precizate, de ce ne bate, de ce nu ne îngrijește, iar mama evita răspunsurile, nu le am nici în prezent. Eu i-am spus la un moment dat că vreau să plec la ore, ea mi-a spus că nu pleacă până nu accept cadoul, eu m-am supărat foarte tare, am luat cadoul și l-am aruncat la coșul de gunoi al clasei, în prezența mamei. Mama m-a luat la rost, după care m-a prins agresiv de brațul drept, s-a înfuriat, mi-a  spus că e momentul să tac și să plec în clasă. Eu am încercat să mă eliberez din mâna ei și am întrebat-o dacă încearcă  iar să mă intimideze. Mi-a spus că a reușit,  că toată tremur, eu i-am răspuns că dacă mai pune mâna pe mine, o mănâncă pușcăria. În acel moment s-a înfuriat foarte tare și mi-a tras o palmă peste față, mi-au căzut ochelarii pe jos”.

Vine mami să mă bată

Teodora Andor și-a manifestat agresiunile și față de fiul său, mai mic, Eric, care este  profund afectat în relația cu mama lui. ”Pe mami nu o iubesc, ce să mai discut cu ea, pentru că mă bate. M-a lovit aici (copilul indică un punct deasupra buzei superioare). Eu nu mă duc la grădiniță pentru că vine mami să mă ia la bătaie. La nivelul gândurilor automate a fost identificată o teamă declarativă față de mama. La nivelul schemelor cognitive a fost identificat sentimentul de apartenență la familia tatălui”, se precizează într-un raport de evaluare din 09.02.2018, de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Bihor.

Din păcate legătura Teodorei Andor și copiii săi, Dariana și Eric,  nu este una afectivă,  emoțională, de dragoste, precum într-o relație normală, mamă-copil, ci una plină de violență față de prunci  și de ură  la adresa tatălui și a noii sale soții.

Tristețe și furie

”Amintirile minorei despre perioada în care a trăit cu mama ei este de o încărcătură emoțională,  în care se combină tristețea cu furia. Relatează cu tristețe faptul că mama ei nu era mamă. Își aduce aminte că deseori era singur cu fratele ei, Eric și avea grijă de el. Îi schimba scutecele, îi dădea de mâncare, se juca cu el. A descris o situație în care se juca cu fratele ei, care era în vana cu apă și stătea într-un scăunel. Mama era în apartament și a intrat când fratele ei a început să plângă din motivul că s-a aplecat prea mult în față și a ajuns în apă. Dariana l-a observat și l-a pus din nou în poziția șezut. Când mama a intrat, a certat-o pe Dariana că nu are grijă de frățior. Apoi, în camera, mama a pus-o pe Dariana să-și  îmbrace fratele și să aibă grijă de el până când va reveni în apartament. Dariana afirmă cu un ton trist: Am fost ca o mama pentru Eric! Sunt ca o mama pentru el!”, se arată într-un raport de expertiză psihologică a minorei Dariana Andor, întocmit pe data de 31.03.2021, la cererea instanței de Colegiul Psihologilor din Oradea.

Vorbind despre posibilitatea unei refaceri a relației dintre mama și fiica, Dariana pune unele condiții,  extrem de sugestive pentru un părinte: să recunoască că nu a fost o mama bună, să-și ceară iertare pentru comportamentul agresiv, să arate că s-a schimbat prin bună voință. ”Dar adolescenta  crede că mama ei nu va îndeplini condițiile puse deoarece,  mama are un singur scop și anume ca ea să fie în lumină favorabilă și nu este interesată de ce simte fiica”, se mai spune în raportul psihologic.

”În data de 23.03.2021 a fost planificată întâlnirea dintre minora Andor Dariana- Laura și Andor Teodora , mama ei. Adolescenta nu a știut că se va întâlni la cabinetul psihologic cu mama ei. Reacția minorei, când a aflat că a sosit mama ei, a fost una de panică. Dacă până la sosirea ei, adolescenta  vorbea calm, coopera și susținea un dialog reciproc cu evaluatorul, din momentul  venirii mamei, adolescenta a ridicat tonul, a început să plângă isteric, era agitată psiho-motor  (tremura), își aduna lucrurile că ea pleacă și nu rămâne în aceeași camera cu mama ei.

După câteva minute de încercare de a o calma, adolescenta s-a liniștit parțial, s-a așezat pe scaun și a cerut psihologului să nu o lase să intre pe mama ei, nici măcar pe holul cabinetului și să o trimită de acolo. Agitația psiho-motorie nu s-a atenuat nici după ce i s-a promis că este în siguranță. S-a comunicat doamnei Andor Teodora reacția minorei și dorința ei de a nu se întâlni cu mama. Doamna Andor Teodora a fost dezamăgită de situație, a sperat că într-un mediu controlat își va întâlni fiica. După câteva minute de dialog cu psihologul, în care a încercat să găsească răspunsuri la reacției fiicei sale, doamna Andor Teodora a plecat. După ce psihologul a revenit în cabinet, s-a reluat dialogul cu adolescenta, care stătea liniștită, dar își sucea degetele și respira adânc ( suspina). Minora a relatat că nu dorește să se întâlnească cu mama ei pentru că a fost umilită, amenințată și bătută”.

Aceeași reacție a avut-o și minorul Eric față de întâlnirea cu mama ei, în fața psihologului: ” În data de 23.03.2021 a fost planificată întâlnirea dintre minorul Andor Eric-Alexandru și Andor Teodora, mama lui. Copilul nu a știut că se va întâlni la cabinetul psihologului cu mama lui. Reacția minorului când a aflat că a sosit mama lui a fost una de panică. Dacă până la sosirea mamei,  copilul vorbea calm, coopera și povestea cu evaluatorul, din momentul sosirii mamei, copilul a început să plângă, a devenit agitat, disperat și repeta într-una ” să nu intre, nu vreau să mă întâlnesc cu ea”.

Cum s-a ajuns aici?

Potrivit surselor noastre, la divorț, între soții Andor s-a încheiat o convenție în privința minorilor, care ar fi fost respectată de Andor Teodora atâta vreme cât tatăl ar fi achitat, numitei Andor Teodora,  sume uriașe de bani, net superioare celor stabilite în convenție. Însă, fostul soț a început să  reducă cuantumul achitat, deoarece a observat că minorii nu beneficiau de aceste sume, fosta soție nefiind  interesată de investirea banilor în sănătatea, educația și bunăstarea  minorilor, ci în interesul propriu: petreceri, operații estetice, colecții de îmbrăcăminte de lux, etc.

Tatăl minorilor, a realizat că este greșită abordarea deoarece Andor Teordora direcționa banii minorilor pentru propriile plăceri. Acest lucru, în condițiile în care starea de sănătate a copiilor era precară, iar pruncii nu ar fi primit asistență medicală de specialitate. Potrivit surselor noastre, Andor Eric, fiul cel mic, pe lângă unele sechelele psihice, ar fi dezvoltat psoriazis, ca  boală fizică, manifestare care ar fi fost cauzată de maltratările mamei. De asemenea,  sora lui Eric, Andor Dariana,  pe lângă sechelele psihice evaluate la aceea vreme, ar fi rămas cu sechele fizice pe viață,  prin netratarea problemelor oftalmologice.

Mai mult, susțin sursele noastre, Andor Teodora, în acea perioadă, ar fi trăit, mai mult, din banii trimiși de fostul soț, din străinătate, neavând un job stabil.

Anul 2016 a fost anul în care Teodora, mama copiilor, în dimineața zilei de 28.10, ar fi încercat să o lovească cu mașina pe actuala soție a tatălui. Deși s-a întocmit dosar penal, cazul a fost închis, în mod inexplicabil, mai spun sursele citate.

De asemenea, în vara anului 2017,  Andor Teodora, potrivit profilului ei violent,  ar fi amenințat-o pe soția actuală,  cu intervenția unui interlop pe nume ”Petrică”. Un alt dosar penal, care cuprindea o filmare cu martori, un alt caz închis.

În același timp, pentru a-și masca caracterul violent, Andor Teodora, a manifestat în fața instanței, un comportament volatil, schimbându-și declarația de la un termen la altul, mai nou, găsindu-și o altă scuză  pentru modul în care și-a tratat copiii: agresiunile fizice la adresa acestora s-ar fi produs pe fondul stresului de după divorț.

Cu toate că în cadrul raportului întocmit de serviciul de probațiune Bihor, mama recunoaște și atestă că ea este agresorul real al minorilor, tatăl și soția sunt condamnați pentru faptele funcționarului public: ”Au existat situații de abuz fizic și emoțional realizat de dânsa asupra copiilor, ea afirmă că au existat situații izolate când a lovit-o și a pus-o să facă diferite munci în casă, (n.r. pe Dariana), dar doar cu scop educativ”. O situație ilară care scoate la iveală marile carențe ale justiției române.

Ziarul nostru va continua seria de dezvăluiri din acest caz tulburător, care ar trebui să atragă atenția autorităților publice asupra unor abuzuri ale organelor de decizie, cu responsabilitatea de a împărți dreptatea.

P.S. Publicația noastră a intrat în posesia unor documente care confirmă că, la nici o săptămână după pronunțarea sentinței, procurorul Gabriela Antohi ar fi fost  avansat . Redacția are informații că și Ioan Timiș ar urma să fie avansat judecător la Tribunalul Bihor, după această sentință.

Am putea spune că prin decizia de la Judecătoria Oradea din dosarul 367/271/2020 sunt subminate eforturile și realizările statelor membre UE în ceea ce privește apărarea interesului superior al copiilor și protecția acestora. În acest caz, interesul superior al copiilor a fost stabilit de expertul psiholog a Curții, de expertul psiholog desemnat de însăși Timiș Ioan, de experții și specialiștii DGASPC, ASCO, în unanimitate- și anume că minorii rămân în sânul familiei tatălui.

În următoarele articole vrem să ridicăm o serie de întrebări, magistraților care au instrumentat și judecat acest dosar penal.

1.De ce Ioan Timiș a schimbat declarația expertei psiholog, dictând grefierului opusul celor declarate și celor atestate în cadrul expertizei?

2.De ce a confecționat și a adresat întrebări dolosive procurorul Vlad Munteanu, astfel ca orice răspuns să poată fi interpretat, în modul dorit?

3.De ce procurorul Vlad Munteanu pledează, într-o sală de instanță a unui stat european, că maltratările psihice ori bătăile mamei, sunt admise, dacă se prezumă că au fost cu scop educativ?

4.De ce nu se autosesizează procurorul Vlad Munteanu, ba dimpotrivă, susține public violența asupra copiilor, prin bagatelizarea infracțiunilor mamei, considerând că o palmă, două, nu este capăt de lume?

5.De ce a permis, admis și preluat această viziune primitivă de parenting, judecătorul Ioan Timiș, cum a reușit procurorul controversat Gabriela Antohi să întocmească un rechizitoriu împotriva tatălui și soției actuale a acestuia pentru rele tratamente aplicate minorului prin alienare parentală, știind faptul că alienarea parentală nu apare în codul penal ca metodă prin care se poate comite infracțiunea de rele tratamente aplicate minorilor?

6.De ce procurorii Gabriela Antohi și Vlad Munteanu respectiv judecătorul Ioan Timiș, știind că mama a comis în fapt infracțiunile aduse în sarcina tatălui și a actualei soții, infracțiuni recunoscute inclusiv de mamă, de martori, indicată de copii, stabilite și constatate de specialiștii instituțiilor statului, de experți psihologi etc., au condamnat toată familia tatălui, de la mic la mare, copiii la plasament, părinții la închisoare?

7.A dat cineva un ordin, în acest sens?

8.Cum a ajuns mama agresoare să fie răsplătită pentru abuzurile comise împotriva propriilor copii?

ancheteonline.ro

Toate persoanele care intră în ţară începând de luni au obligaţia de a completa electronic, în termen de 24 de ore, formularul digital de intrare în ţară, prin aplicaţia plf.gov.ro, nerespectarea acestei obligaţii fiind sancţionată cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei.

Până duminică la ora 18,00, peste 14.000 de persoane generaseră formulare digitale de intrare în ţară, cele mai multe fiind pentru punctul de trecere a frontierei din aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, comisarul-şef Fabian Bădilă, şi purtătorul de cuvânt al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, locotenentul-colonel Cătălin Chirca, au explicat, sâmbătă, procedura legată de introducerea formularului digital de intrare în România.

„Formularul digital de intrare în România va putea fi completat doar electronic din aplicaţia plf.gov.ro dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe baza cerinţelor operaţionale stabilite de autorităţile medicale”, a precizat Chirca.

El a spus că formularul cuprinde câmpuri obligatorii cu privire la identitatea persoanei, mijlocul de transport cu care intră în ţară, istoricul de călătorie din ultimele 14 zile, adresa de destinaţie şi, dacă este cazul, datele minorilor care o însoţesc.

Acesta a atras atenţia ca datele să fie completate corect deoarece aplicaţia este conectată cu bazele de date ale statului şi va semnala orice greşeală.

„Formularul digital este un instrument foarte util, simplu de utilizat de toate persoanele, însă în spate are o serie de interconectări complexe cu sistemul informatic al Poliţiei de Frontieră, cu aplicaţia Coronaforms care realizează managementul persoanelor infectate, dar şi cu evidenţa persoanelor. Din acest motiv, le recomandăm oamenilor şi le reamintim să completeze toate câmpurile într-un mod cât mai corect pentru că aplicaţia face validări cu bazele de date ale statului şi va semnala orice greşeală. Practic, înainte de a sosi în ţară, înainte cu câteva ore sau cu câteva minute, se accesează aplicaţia şi se introduce o adresă de e-mail, mai departe accesăm adresa de e-mail, deschidem mesajul şi intrăm în link-ul de accesare. Se completează similar cu aplicaţia de certificate digitale şi va putea fi folosită foarte uşor de orice persoană. Introducem toate câmpurile obligatorii, iar, ulterior, salvăm documentul, odată salvat acesta nu mai poate fi editat. Dacă dorim să actualizăm datele, va trebui să completăm un nou formular”, a explicat Chirca.

Acesta a mai menţionat că instrumentul digital dezvoltat pentru Ministerul Sănătăţii şi autorităţile medicale vine în sprijinul realizării anchetelor epidemiologice.

Comisarul-şef Fabian Bădilă a explicat procedura la intrarea la frontieră.

„Din punct de vedere practic, la controlul de frontieră va fi următoarea procedură: în momentul în care persoana se prezintă în punctul de trecere, poliţistul de frontieră efectuează formalităţile de control prin verificarea automată a paşaportului sau a cărţii de identitate pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condiţiile de intrare în ţară. De asemenea, poliţistul de frontieră va verifica autenticitatea şi valabilitatea certificatului verde. După citirea automată a acestor date, în aplicaţia Poliţiei de Frontieră, în intervalul de câteva secunde, poliţistul primeşte confirmarea existenţei sau inexistenţei formularului digital de intrare în România. În funcţie de rezultatul verificării, datele sunt trimise către Direcţia de Sănătate Publică în vederea luării măsurilor ce se impun”, a spus Bădilă.

El a precizat că acest document nu trebuie tipărit, ci este citit automat prin intermediul dispozitivelor aflate la dispoziţia Poliţiei de Frontieră din România.

„Verificarea existenţei sau inexistenţei plf nu va afecta timpul de aşteptare la frontieră, având în vedere că este citit automat de dispozitivele noastre”, a adăugat Bădilă.

El a menţionat şi situaţiile care apar în momentul controlului de frontieră. „Dacă persoana a completat plf şi nu se impune carantina, aceasta trece prin punctul de frontieră fără alte măsuri, dacă persoana a completat plf şi se impune carantina, în funcţie de zona sau ţara din care vine, Direcţia de Sănătate Publică dispune măsura carantinării. Măsura se comunică judeţului în care se duce la îndeplinire măsura carantinării, iar locaţia se va verifica de către structurile de ordine publică”, a spus Bădilă.

Totodată, acesta a mai arătat că, dacă persoana nu a completat formularul şi se impune carantina, în funcţie de zona sau ţara în care vine, DSP dispune măsura carantinării, iar persoana are obligaţia legală de a completa în termen de maxim 24 de ore de la data trecerii prin frontieră, în caz contrar, DSP, conform legii, dispune sancţionarea contravenţională.

„Subliniez că, în situaţia în care se constată că persoana care s-a prezentat în punctul de frontieră nu a completat formularul digital, i se permite intrarea în ţară, dar are obligaţia legală să completeze acest plf în termen de 24 de ore. Nerespectarea acestei obligaţii de a completa formularul digital de intrare în România se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 3.000 lei. Precizăm că în oricare din aceste situaţii, pe sensul de intrare în România, la control participă şi reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică în vederea efectuării triajului epidemiologic”, a mai adăugat comisarul-şef Fabian Bădilă. AGERPRES