Poezia este acea dorință ce se află adânc în inima ta, o dorință ce se relevă ca o floare. Ai sămânța poeziei în inimă, trebuie să o hrănești cu sângele ce-ți curge prin vene, lăsând talentul să curgă. Îți lași imaginația să zburde pe o pânză albă, să desenezi cu vopseaua cuvintelor, iar tu să fii un poet alături de muza sa. Poezia poate fi scrisă sub orice formă. Nu are greșeli sau răspunsuri greșite. Este doar o fereastră către percepția interioară, pe care nu o poți strânge într-un tipar bine stabilit.
Pentru a împărtăși frumusețea, puritatea, înțelepciunea și bucuria reînnoită a poeziei, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad găzduiește joi, 7 aprilie 2022, ora 16:00, sala ASTRA, lansarea volumului de versuri „Cutia cu fluturi”, semnat de poetă arădeană Monica Rodica Iacob, membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Autoarea și-a făcut debutul în revista literară „Familia” din Oradea, cu poezia „Horea” în anul 1983, iar debut editorial cu volumul Alpha’87, la Editura Dacia din Cluj. Colaborează la reviste literare: „Luceafărul”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Vatra”, „Familia”, „Poesis”, „Arca”, „Ramuri” etc.
Volumul „Cutia cu fluturi”, apărut la Editura Mirador, Arad, în anul 2021, este conform mărturisirii poetei, „o dorință a omului de a-și împlini visele deoarece astfel își înnobilează propria viață”. Monica Rodica Iacob, aflată la cel de-al 10-lea volum publicat, și-a dedicat poeziile din „Cutia cu fluturi” fiului său, Daniel Weichelt, care a realizat coperta și grafica cărții.
Universul liric al autoarei va fi prezentat publicului de către poetul și criticul Vasile Dan, președinte al filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România, alături de scriitorul şi editorul Ioan Mateuț, evenimentul cultural fiind moderat de dr. Doru Sinaci.
Sunt așteptați la eveniment iubitori ai poeziei, cadre didactice, jurnaliști, scriitori și toți cei care apreciază frumusețea vocația poetică a autoarei arădene Monica Rodica Iacob.
Mihai Fifor : Adrian Mladin este de astăzi președintele organizaței PSD Chișineu-Criș
PoliticaUltimele stiri 2 aprilie 2022 0
Conducerea PSD Arad s-a reunit în cursul acestei dimineți la Chișineu Criș într-o ședință de analiză a Biroului Permanent Județean, care a coincis și cu alegerile pentru președinția organizației Chișineu Criș. Conform rezultatelor votului intern, Adrian Mladin este începând de astăzi președintele filialei Chișineu-Criș, una dintre cel mai puternice organizații social-democate din județ.
„Îi doresc, alături de colegii mei din conducere, mult succes în activitatea organizatorică, având în vedere că orașul de pe Criș a fost întotdeauna un punct extrem de important al obiectivelor și strategiilor PSD Arad.
Rămânem conscevenți principiilor noastre și modalității de acțiune, mereu în slujba cețățeanului, cu țelul ferm de a recuceri primăria Chișineu-Criș și de a relua cursul de dezvoltare și bună administrație a orașului. Nu îi vom dezamăgi, cu siguranță, pe cetățenii din Criș!”, afirmă președintele PSD Arad, deputatul Mihai Fifor.
Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL
PoliticaUltimele stiri 2 aprilie 2022 0
Florin Cîţu a anunţat, sâmbătă, că şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal (PNL).
„Aş fi vrut să îmi prezint demisia în faţa colegilor mei. Nu s-a putut, nu au fost acolo, aşa că doar am înregistrat-o la partid. Din acest moment am demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal”, a declarat Cîţu.
Întrebat dacă va demisiona şi din funcţia de preşedinte al Senatului, el a răspuns: „Acolo sunt alte discuţii, vom vedea ce se va întâmpla şi acolo”.
Florin Cîţu a adăugat că, pentru el, coaliţia PNL – PSD nu a fost un lucru natural, a fost un „lucru greu de digerat”.
Acesta a amintit că convocat pentru sâmbătă Biroul Executiv al formaţiunii.
„Astăzi n-am avut şansa să vorbesc cu colegii mei. Din păcate, nu au vrut să participe la singura şedinţă convocată statutar (…) celelalte sunt nestatutare şi e păcat că Partidul Naţional Liberal, un partid la guvernare, arată astăzi că nu respectă statutul şi merge mai departe cu acest eveniment”, a afirmat Cîţu. AGERPRES
Perioada de prohibiţie la pescuit va începe în 9 aprilie iar faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă de până la 3 ani, arată Garda Naţională de Mediu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În habitatele piscicole naturale, măsurile de prohibiţie se instituie pentru o perioadă de 60 de zile, în intervalul 9 aprilie – 7 iunie, iar în apele care constituie frontieră de stat prohibiţia este de 45 de zile, între 24 aprilie şi 7 iunie.
Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 23 din 5 martie 2008, privind pescuitul şi acvacultura, următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă penală şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani: pescuitul comercial sau sportiv fără licenţă sau autorizaţie de pescuit; pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală.
„Faptele de braconaj constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu amendă şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între un an şi 3 ani. Sancţiunea include confiscarea uneltelor, ambarcaţiunilor de pescuit, mijloacelor de transport, armelor de foc şi altor bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor. Mai mult decât atât, bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, confiscate urmând să fie valorificate în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat”, a declarat Marioara Artemis Gătej, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să efectueze acte de constatare şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu, Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunăriiť, precum şi ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Jandarmeriei Române. AGERPRES
27 de decese la pacienţi cu COVID-19, raportate în ultimele 24 de ore
NationalUltimele stiri 1 aprilie 2022 0
Un număr de 27 de decese la pacienţi infectaţi cu noul coronavirus – 16 bărbaţi şi 11 femei – au fost raportate în ultimele 24 de ore, dintre care două anterioare intervalului de referinţă, a informat, vineri, Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, 27 decese, unul la categoria de vârstă 40-49 de ani, unul la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 7 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 12 la categoria de vârstă peste 80 de ani.
26 dintre decesele înregistrate au fost la pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.
Din totalul de 27 pacienţi decedaţi, 23 au fost nevaccinaţi şi 4 vaccinaţi. 2 dintre pacienţii vaccinaţi care au decedat aveau vârsta între 70-79 de ani, iar 2 aveau peste 80 de ani. Toţi pacienţii vaccinaţi care au decedat prezentau comorbidităţi.
Până în prezent, 65.042 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. AGERPRES
Peste 8.200 de cetăţeni ucraineni au intrat joi în România, numărul fiind în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă, informează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.
Potrivit unui comunicat transmis vineri AGERPRES, în ultimele 24 de ore, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.973 de persoane, dintre care 8.277 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă).
Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.537 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.668 cetăţeni ucraineni (scădere cu 16,3%).
De la declanşarea acestei crize, până joi, ora 24,00, au intrat în România 595.755 cetăţeni ucraineni.
În prezent, controlul la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arterele de control fiind acoperite cu poliţişti de frontieră români până la capacitate maximă.
Măsuri similare de întărirea controlului şi supraveghere sporită au fost dispuse şi la frontiera terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.