Atrofia cerebrală – Sfaturi și recomandări

Please follow and like us:

Atrofia cerebrală se referă la o scădere, în timp, a numărului de neuroni și sinapse. Acest lucru duce la pierderea volumului cerebral, adică micșorarea creierului, provocând, la rândul sau, declinul abilitaților cognitive.

Află din acest articol ce anume declanșează această afecțiune, cum se diagnostichează și cum este tratată.

Ce simptome are atrofia cerebrală

Simptomele atrofiei cerebrale pot afecta întregul creier sau doar anumite zone. Cele tipice pentru atrofia cerebrală generalizată includ: [1]

• Pierderea capacității de gândire și raționament;
• Dezorientarea în spațiu;
• Dificultăți în exprimare (atât vorbit, cât și în scris);
• Pierderea memoriei;
• Declinul abilității de citire;
• Debutul unor afecțiuni ce afectează puterea de învățare.

Simptomele atrofiei cerebrale locale includ: [1,2]

• Dificultate în a sta drept;
• Pierderea abilității de coordonare;
• Paralizie parțială;
• Absența senzațiilor fizice în anumite părți ale corpului;
• Vedere dublă sau încețoșată;
• Dificultăți în a vorbi sau a înțelege vorbitul.

Unele simptome sunt suficient de severe încât este necesar consultul medical imediat. Printre acestea se numără pierderea conștiinței, convulsii, dureri oculare și comportament foarte agresiv sau suicidar. [1]

Ce provoacă atrofia cerebrală

Cazurile serioase de atrofie cerebrală sunt declanșate de o serie de factori – practic, orice lucru care ucide celulele nervoase. În mare, acestea pot fi grupate în următoarele categorii: boli ale sistemului nervos, infecțioase și leziuni. [1,3]

Boli ale sistemului nervos

• Paralizie cerebrală;
• Demențe, inclusiv Alzheimer;
• Boala Huntington;
• Leucodistrofii;
• Scleroza multiplă
• Boala Parkinson;
• Boala Pick.

Boli infecțioase

• Encefalită;
• HIV sau SIDA;
• Sifilis.

Leziuni

• Atac cerebral;
• Leziuni cerebrale traumatice.

Anumiți factori pot crește riscul apariției atrofiei cerebrale. Aceștia includ vârsta înaintată, hipertensiunea, boli neurologice în familie, precum și orice activitate fizică ce prezintă riscul de a te răni la cap. [3]

Cum se diagnostichează atrofia cerebrală

Există mai multe metode prin care personalul medical poate diagnostica atrofia cerebrală, precum:

• Istoricul medical și examenul fizic – doctorul va analiza istoricul tău medical și îți va pune întrebări legate de simptomele pe care le prezinți, precum când au apărut, frecvența și severitatea lor și cum au evoluat în timp.
• Electroencefalograma.
• Tomografia – aceasta scanează creierul și poate depista schimbările fiziologice, precum inflamațiile sau scăderea volumului creierului. [2]

Cum se tratează atrofia cerebrală

Atrofia cerebrală este tratată prin abordarea afecțiunilor care au accelerat procesul de atrofiere, de aceea, terapia diferă de la caz la caz.

• Atacul cerebral este tratat cu medicamentație de tip activator tisular de plasminogen, care dizolvă cheagul de sânge pentru a permite circulația normală către creier. Intervenția chirurgicală, de asemenea, poate fi folosită. Medicamentația cu rolul de a scădea tensiunea arterială poate fi utilizată pentru a preveni un alt atac cerebral. [1]
• Leziunile cerebrale traumatice se tratează, în general, prin operații, care au rolul de a preveni alte afectări ale neuronilor. [2]
• Scleroza multiplă se tratează cu ajutorul unor medicamente ce includ substanțe precum ocrelizumab, acetat de glatiramer sau fingolimod. Acestea au rolul de a preveni noi atacuri ale sistemului imunitar ce ar afecta neuronii. [1]
• SIDA și anumite forme de encefalită se tratează cu antivirale. Steroizii și anticorpii speciali pot trata encefalită autoimună. [3]
• Sifilisul se tratează cu antibiotice ce previn afectarea sistemului nervos și alte complicații ale bolii. [3]
• Pentru Alzheimer, alte forme de demență, paralizia cerebrală, leucodistrofii sau boala lui Huntington nu există tratament cunoscut. Totuși, anumite medicamente pot ameliora simptomele acestor afecțiuni, chiar dacă nu și cauza lor. [1]

Se poate preveni atrofia cerebrală?

Momentan, nu există dovezi concrete care să arate că atrofia cerebrală poate fi prevenită. Totuși, se consideră că anumite activități reduc șansele ca aceasta să devină severă, precum exercițiile regulate și o dietă echilibrată. Alimentele bogate în Omega 3 și antioxidanți, de asemenea, sunt bune pentru materia cenușie. [2]

În cazul în care consideri că prezinți simptome similare cu cele menționate în acest articol, se recomandă să mergi la medic. Acesta va putea stabili un diagnostic exact și prescrie tratament, dacă este necesar.

Surse:

1. Tabatabaei-Jafari, H., E.Shaw, M., & Cherbuin, N. (2015, December 11). Cerebral atrophy in mild cognitive impairment: A systematic review with meta-analysis. Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring. Accesat pe 21 noiembrie 2022 https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S235287291500086X
2. Harris, T. C., de Rooij, R., & Kuhl, E. (2019, September). The shrinking brain: Cerebral atrophy following traumatic brain injury. Annals of biomedical engineering. Accesat pe 21 noiembrie 2022  https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6757025/
3. Kishi, T. (n.d.). Protection against Brain Atrophy by Anti-dementia Medication in Mild Cognitive Impairment and Alzheimer’s Disease: Meta-Analysis of Longitudinal Randomized Placebo-Controlled Trials . Academic.oup.com. Accesat pe 21 noiembrie 2022 https://academic.oup.com/ijnp/article/18/12/pyv070/696639