ALINA GORGHIU, AUDIATA LA CURTEA DE APEL BUCURESTI IN PROCESUL LUI MIHAIL VLASLOV: MI-AM FACUT DATORIA SI AM DEPUS MARTURIA
NationalUltimele stiri 7 martie 2016 0
Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a ajuns, luni dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a fi audiată ca martor în dosarul fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov.
UPDATE: La ieşirea de la Instanţă, Gorghiu a declarat că şi-a făcut datoria şi a depus o mărturie în acest dosar, iar de restul se va ocupa instanţa.
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu este unul dintre iniţiatorii proiectului de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului,act normativ care a fost promovat la presiunea lui Mihail Vlasov, potrivit rechizitoriului întocmit în cazul fostului şef al CCIR.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, într-un dosar de corupţie, el fiind acuzat că i-a dat mită unui parlamentar, pentru ca acesta din urmă să promoveze un anumit proiect de act normativ. Potrivit DNA, Mihail Vlasov va fi judecat pentru dare de mită.
În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache.
„Se observă faptul că deputaţii semnatari ai proiectului sunt reprezentanţi ai unor grupuri politice diferite, inclusiv reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de formaţiune politică să susţină proiectul care, teoretic, ar fi avut şanse de a fi adoptat, iar pe de altă parte, să confere în spaţiul public o aparenţă de neutralitate privind originea iniţiativei”, potrivit rechizitoriului DNA.
Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori a rezultat faptul că Mihail Vlasov a fost cel care şi-a exercitat influenţa asupra unor parlamentari, în special asupra acelora care aveau şi calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, astfel încât proiectul legislativ să fie însuşit de către parlamentari din partea unor grupuri politice diferite.
Astfel, arată procurorii DNA, după finalizarea proiectului de act normativ, Mihail Vlasov a depus „o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative”.
„În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler)”, potrivit sursei citate.
De asemenea, precizează procurorii în actul de sesizare a instanţei, Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic pentru ca proiectul normativ privind registratorul comercial să fie adoptat.
Astfel, Vlasov l-a sunat pe deputatul Florin Iordache căruia i-a indicat parlamentarii care urmează să semneze propunerea legislativă, fapt ce reiese dintr-o conversaţie telefonică interceptată de oamenii legii. Între cei indicaţi în discuţie se numără Alina Gorghiu, Toni Greblă şi Ion Chelaru.
„…Vlasov Mihail: Dă-i telefon! «O iau s-o dau la alte…» Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunţăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Grosaru…
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Alina Gorghiu.
Florin Iordache: Da, mă, să văd că…
Vlasov Mihail: Notează-ţi pe hârtie.
Florin Iordache: Da, mă, îi ştiu. Aşa!
Vlasov Mihail: Deci, Grosaru, Vainer …
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Alina Gorghiu …
Florin Iordache: Da. Da.
Vlasov Mihail: Ă…Tu!
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Şi Toni, Toni Greblă
Florin Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.
Vlasov Mihail: Nu-l mai ai, a plecat?
Florin Iordache: A plecat.
Vlasov Mihail: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no… Pe Ion Chelaru.
Florin Iordache: Da.
Vlasov Mihail: Pe Ioniţă Chelaru.
Florin Iordache: Îhâm! Bine.
Vlasov Mihail: Da.
Florin Iordache: Hai să văd, să iau…
Vlasov Mihail: Da’ să fie şi-un senator! Ca să fie şi-un senator, ştii!
Florin Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.
Vlasov Mihail: Da. Pune-l pe Ioniţă Chelaru. Nu-i o problemă, da’ aşa-i normal.
Florin Iordache: Da, da.
Vlasov Mihail: Şi am să-ţi spun, după ce semnezi şi tu, şi ăia toţi, şi semnează şi Mircea, am şi-un PPDD-ist, da’ nu ştiu la care să mă opresc, la un avocat, ăla care mi l-a recomandat ăsta, da’ am şi pe altcineva, da.
Florin Iordache: Îhâm.
Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc!
Florin Iordache: Bine.
Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă… Da. Bine.
Florin Iordache: Găsim! Hai că găsesc şi… că… da. Bine.
Vlasov Mihail: Hai!
Florin Iordache: Bine! Bine, Mi… Bine! Pa, pa!
Vlasov Mihail: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci şi mie o copie, te rog frumos!
Florin Iordache: Da, Mişule! Fără probleme! Pa, pa!”, potrivit interceptărilor procurorilor.
Ulterior, Vlasov a discutat cu o persoană neidentificată de anchetatori, căreia i-a comunicat faptul că a redactat proiectul legii registratorului comercial, care a fost însuşit de mai mulţi parlamentari, context în care apar vehiculate numele lui Marko Attila şi al lui Mircea Grosaru.
„Vlasov Mihail: Am făcut legea, am obţinut şi semnăturile.
Interlocutoare: Da.
Vlasov Mihail: De la Vainer.
Interlocutoare: Da.
Vlasov Mihail: De la Alina Gorghiu. De la Klarik Laszlo, de la UDMR, un senator. De la Attila Marko, un deputat, tot de la UDMR. (..) De la Mircea Grosaru şi de la Florin Iordache”, potrivit sursei citate.
În cadrul rechizitoriului se arată că deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache au avut mai multe apariţii în presă, în perioada imediat următoare depunerii proiectului.
„Aceştia s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni”, precizează anchetatorii.
Alina Gorghiu a fost audiată, în calitate de martor, în acest dosar, în 17 februarie 2015, ea declarând, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.
„Martora declară că nu şi-a pus problema cine a redactat acest proiect de lege, însă arată că acesta era un proiect asumat de formaţiunea politică din care face parte. Alina Gorghiu arată că nu a purtat discuţii cu deputatul Mircea Grosaru asupra acestei iniţiative legislative, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru”, potrivit documentului menţionat.
Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de DNA, luni, pentru că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, i-a cerut unui deputat „să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”, conform DNA.
Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.
„Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României”, precizează sursa citată.
Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen, potrivit comunicatului de presă al DNA.
„În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR”, arată anchetatorii.
În rechizitoriu se menţionează că numirea în funcţia de arbitru se făcea la propunerea preşedintelui Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, deţinută la acel moment de Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante şi în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al CCIR, de asemenea condus de Mihail Vlasov.
Procurorii spun că el avea o mare influenţă asupra celorlalţi membri, care aprobau propunerile preşedintelui, „fără a solicita lămuriri sau a formula obiecţiuni”.
Dosarul urmează să fie soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti.
Mihail Vlasov a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar penal, în aprilie 2014. Între timp, în acest prim dosar, fostul preşedinte al CCIR a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care va da sentinţa definitivă în acest caz.
Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.
În acest dosar, Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.
Sursa: evz.ro
Read more
Preşedintele Filialei Arad a Confederaţiei Patronatului Roman, Ioan Marin Crișan, însoţit de vicepresedintele, Marcel Măinescu, a participat miercuri, 3 martie 2016, la Budapesta, la o conferiţă organizată de ROCHAM, Romanian-Hungarian Business Circle Association, Romanian-Hungarian Investment and Trade Forum.
Întâlnirea a vut loc ca urmare a vizitei oficiale a Ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szíjjártó, la București, în data de 29 ianuarie 2016, unde s-a anunțat oficial deschiderea la Eximbank a unei linii de credit, de 370 de milioane Euro pentru a sprijini cooperarea dintre companiile din Ungaria şi din România.
La conferinţă au participat pesonalităţi reprezentând mediul de afaceri român şi maghiar.
Au fost prezenţi H.E. Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României în Ungaria şi H.E. Zákuny Botond, ambasadorul Ungariei în România.
Cu ocazia lucrărilor Cercului de Afaceri Româno-Ungar ( ROCHAM), secretarul de stat şi parlamentar în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Laszlo Szabo, a afirmat că: „România reprezintă un partener strategic de importanţă pentru Ungaria, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări fiind, în anul 2015, de 7,3 miliarde euro, în creştere cu 2,8% faţă de anul anterior.”
Laszlo Szabo a mai precizat că: „excedentul în comerţul exterior este de partea ungară, firmele ungare exportând pe piaţa românească de două ori mai mult decât exportă firmele româneşti în Ungaria. A apreciat că şi firmele româneşti beneficiază de oportunităţi multiple pentru a-şi spori valoarea exportului pe piaţa ungară.”
În opinia lui Laszlo Szabo, cele mai importante domenii de cooperare sunt industria energetică, transporturile şi turismul. A precizat de asemenea că: „România reprezintă una din ţintele preferate ale capitalului ungar, firmele ungare investind peste o jumătate de miliard de euro în România. Cooperarea este foarte strânsă în acest moment, oamenii de afaceri ungari înfiinţând aproximativ 12.000 de întreprinderi în România, în timp ce firmele româneşti oferă 2.500 de locuri de muncă în Ungaria.”
Printre cele mai mari întreprinderi ungare care funcţionează în România a amintit compania energetică Mol, care are o cotă de piaţă de 15%, OTP Bank, prezentă în România cu 125 de filiale, şi compania farmaceutică Richter care oferă un număr însemnat de locuri de muncă. A accentuat că este extrem de importantă reducerea dependenţei aproape totale de gazele şi petrolul rusesc. Din acest punct de vedere este esenţială extinderea capacităţii interconectoarelor dintre cele două ţări, pentru a creşte cantitatea de gaze transportate în dublu sens, în funcţie de necesităţi. Laszlo Szabo a mai spus că este într-o creştere continuă numărul turiştilor români care vizitează Ungaria, România situându-se pe locul al VIII-lea într-un clasament al ţărilor din care provin turiştii care vizitează Ungaria.
Alexandru Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, a evidențiat faptul că: „anul trecut s-au dezvoltat vizibil relațiile dintre cele două țări. A amintit inaugurarea, în luna iulie 2015, a tronsonului sudic al autostrăzii, aceasta fiind prima autostradă care face legătura dintre România şi Ungaria. Până în luna decembrie 2015, pe acest tronson au circulat aproximativ 2,5 milioane de persoane. Schimburile comerciale dintre cele două ţări au atins, şi ele, o cifră record în anul 2015. Firmele românești au investit cca. 200 de milioane de euro în Ungaria, aproximativ 7.000 de IMM-uri fiind prezente aici.” A adăugat că există încă loc pentru dezvoltare şi explorarea unor noi oportunități.
Iată ce a declarat domnul Ioan Marin CRIŞAN, preşedintele Filialei Arad a Confederaţie Patronatul Roman la întoarcerea de la conferinţa ROCHAM: „Filiala Arad a Confederaţiei Patronatul Român este membru fondator al ROCHAM, şi are avantajul de a contracta pentru membrii Patronatului credite de la Eximbank, cu o dobândă preferenţială de 1,6% pe an. De asemenea firmele memebre ale Patronatului vor putea dezvolta pe viitor mult mai uşor parteneriate economice cu firme din Ungaria, ceea ce poate duce la creşterea exportului şi a dezvoltării afacerilor.”
NUMARUL RESTANTIERILOR LA BANCI SI IFN-URI A CRESCUT LA APROAPE 714.000, IN IANUARIE
EconomieUltimele stiri 7 martie 2016 0
Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare, a crescut la 713.921 de persoane, în ianuarie, fiind mai multe cu 9.675 față de luna decembrie 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
Un număr mai mare al persoanelor cu restanțe era înregistrat în septembrie 2015, când depășea 716.000. În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în ianuarie, la 11,03 miliarde lei, din care peste 4,43 miliarde lei erau în moneda națională, 4,61 miliarde lei echivalent în euro, 1,93 miliarde lei echivalent în alte valute și 48,4 milioane lei echivalent în dolari.
În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,61 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 49,8 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 56,3 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,44 miliarde lei, iar 1,86 miliarde lei — la colectare. Datele BNR mai arată că, în luna ianuarie, valoarea totală a restanțelor firmelor și populației la bănci depășea 20,8 miliarde lei, Bucureștiul reprezentând peste 34% din total.
Rata creditelor neperformante a fost de 13,61%, în 2015, în scădere cu 7,1 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în anul 2014, potrivit BNR.
”În ceea ce privește rata creditelor neperformante (potrivit definiției ABE — n. r.), aceasta și-a continuat evoluția descendentă pe parcursul anului 2015, astfel încât, la finele perioadei, indicatorul s-a situat la 13,61%, în scădere cu peste o treime față de sfârșitul anului 2014. Cea mai importantă scădere s-a concentrat, însă, în prima jumătate a anului 2015, pe fondul unor modificări metodologice”, informa BNR, într-un raport recent.
Modificările metodologice se referă la întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual și constau în includerea unor elemente suplimentare în formularul de raportare a expunerilor, respectiv soldurile în numerar la banca centrală și alte depozite la vedere la instituțiile de credit (Ordinul Băncii Naționale a României nr. 5/2015).
Potrivit definiției ABE, implementată în cadrul național prin Ordinul BNR nr. 6/2014, expunerile neperfomante sunt cele care îndeplinesc oricare mai multe criterii, precum expuneri semnificative cu scadența depășită cu peste 90 de zile sau se consideră că, în lipsa executării garanției reale, este improbabil ca debitorul să își achite integral obligațiile din credite, indiferent de existența oricărei sume, restante sau numărul de zile de întârziere de plată. În luna iunie 2015, a intervenit o modificare a normelor metodologice privind întocmirea situațiilor financiare FINREP la nivel individual constând în includerea în formularul de raportare a expunerilor neperformante a soldurilor în numerar la banca centrală și a altor depozite la vedere la instituțiile de credit.
Sursa: agerpres.ro
Read more
REGULI NOI PENTRU TAXI-URILE DIN ROMANIA
NationalUltimele stiri 7 martie 2016 0
Firmele de taxi trebuie să aibă manageri cu atestat, condiția minimă fiind absolvirea liceului.
Ministerul Transporturilor a elaborat normele privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere.
Odată cu adoptatea hotărârii, firmele de taxi, care au mai mult de două mașini, trebuie să funcționeze cu un manager pentru gestionarea activității. În prezent, singurul atestat care se putea obține era pentru funcția de manager de transport care implica toate domeniile de transpot persoane intern și internațional. Odată cu aplicarea normelor privind pregătirea şi atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere, firmele de taxi trebuie să aibă manageri specializați.
Aceștia vor trebui să urmeze cursurile centrelor de pregătire și perfecționare profesională autorizate de Ministerul Transporturilor și apoi să participe la examenul pentru obţinerea certificatelui de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, acesta având o valabilitate de 10 ani. Pentru obținerea certificatului, persoanele interesate vor avea de îndeplinit o serie de condiții printre care absolvirea liceului, cu sau fără diplomă de bacalaureat și să dețină certificatul de competență profesională pentru activitatea de transport rutier de persoane.
„Persoanele care vor să devină manageri în activitatea de taximetrie trebuie să aibă minim liceu. Anumiți patroni ai firmelor de taxi s-au supărat după ce am impus această regulă privind absolvirea liceului. Certificatul pentru funcția de manager de transport în regim de taxi este valabil doar pe teritoriul României”, ne-au declarat surse din domeniu.
Reguli și norme noi pentru firmele de taxi
Managerii sunt obligați să urmeze 60 de ore de curs în centrele de pregătire și perfecționare profesională autorizate. Programul de pregătire profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere include cursuri de drept civil, comercial, social, fiscal, gestionarea comercială și financiară a firmelor, precum și siguranța rutieră și securitatea transportului. Pot participa la examenul pentru obținerea certificatului de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere doar candidații care au absolvit cursul de pregătire profesională, în termen de maxim 12 luni de la data absolvirii. Certificatul se obţine în urma promovării de către candidați a unui examen, care constă dintr-o probă cu durata de 60 de minute, cuprinzând 60 de întrebări cu 4 variante de răspuns, din care una sau mai multe corecte. Pentru promovarea examenului, candidaţii trebuie să răspundă corect la cel puţin 70% din întrebări.
Certificatele de competență profesională a managerului de transport în regim de taxi și închiriere, sunt eliberate de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română.
Sursa: capital.ro
Read more
Stresul, alimentaţia dezechilibrată, odihna insuficientă şi sedentarismul sunt principalele cauze care dau senzaţia de oboseală constantă. Află din numărul din martie al revistei Click! Sănătate ce modificări e bine să faci în dietă dacă te simţi fără energie.
Senzaţia de oboseală, fie fizică, fie mentală sau emoţională, e de multe ori ignorată. Netratată însă, ea se poate transforma în oboseală cronică, care predispune organismul la diverse afecţiuni.
Atenţie la consumul de zahăr. Obişnuieşti să-ţi începi ziua cu cereale dulci sau produse de patiserie? Nu e cea mai bună idee, deoarece zahărul conţinut îţi creşte nivelul de energie pe moment, după care metabolismul încetineşte şi vei simţi nevoia unei gustări cât mai dulci. Din acest motiv, e bine să ai un mic dejun complex, care să conţină carbohidraţi simpli, dar şi proteine. Cea mai bună sursă de carbohidraţi sunt fulgii de ovăz, neîndulciţi, serviţi cu lapte, fructe sau nuci, migdale şi seminţe de in. La fel de recomandat este şi micul dejun format din ouă, de preferinţă fierte, carne de pui sau de curcan la cuptor, brânză şi legume, alături de pâine integrală.
Introdu în meniu spanacul. Pe lângă faptul că este bogat în fier, spanacul conţine şi alte substanţe nutritive, cum sunt magneziul, potasiul şi complexul de vitamine B, surse excelente de energie. Anemia (scăderea numărului de globule roşii sau hemoglobină) se manifestă printr-o senzaţie permanentă de slăbiciune. Acest lucru apare din cauză că numărul mic de globule roşii nu reuşeşte să transporte suficient oxigen la ţesuturi. Un nivel mic de oxigen duce la stări de oboseală mentală şi fizică, apatie şi somnolenţă. Magneziul joacă un rol important în producerea de energie, fiind esenţial pentru buna funcţionare a organelor. Spanacul poate fi consumat alături de ouă sau ca supă cremă.
Nuci şi seminţe, pentru gustări. Nucile sunt bogate în magneziu, fosfor, fier, triptofan şi vitaminele B1, B2, B5 şi B6. Magneziul combate epuizarea, triptofanul previne oboseala emoţională şi te relaxează, pentru a avea un somn odihnitor. În plus, toate nucile şi seminţele sunt surse de proteine, pe care organismul le transformă în energie pe parcursul zilei. Apoi, acizii graşi Omega-3 din compoziţia fructelor oleaginoase reduc indicele glicemic al alimentelor şi eliberează energie pentru o perioadă mai lungă.
Sursa: click.ro
Read more
DE LA 1 IULIE, FACTURI NOI SI LA GAZE: MAI EXPLICITE, DAR MAI STUFOASE
EconomieUltimele stiri 7 martie 2016 0
După modelul facturilor unice pe ţară la electricitate, autorităţile din domeniu pregătesc un nou tip de factură şi pentru gaze, cu informaţii noi pentru clienţi
Noua formulă se află în lucru la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar în esenţă se vrea un model mai simplu de înţeles, dar care să aducă totodată mult mai multe informaţii utile pentru consumatori. Reprezentanţii ANRE au declarat pentru EVZ că modelul unic de factură, valabil pentru toţi consumatorii casnici, va intra în vigoare de la 1 iulie, cel mai probabil.
Clienții casnici le vor putea cere furnizorilor, fără plată, istoricul de consum pe ultimele 24 de luni și valoarea facturilor emise în toată această perioadă.
Potrivit informaţiilor publicate de Autoritate, factura de gaze naturale va avea o primă pagină care va cuprinde elementele necesare pentru a înţelege cum este facturat consumul de gaze naturale, exprimat în unităţi de energie, şi cât trebuie să plătească clientul final pentru acest consum. La fel ca în cazul noului model de factură la energie electrică, instituit de la 1 martie, şi aici se va prezenta consumul din luna precedentă.
Sursa: evz.ro
Read more
Informaticianul american Ray Tomlinson, care a inventat emailul, a murit la vârsta de 74 de ani, a anunţat Vinton Cerf pe pagina sa de Facebook şi Twitter, co-inventator al protocolului de control al transmisiei / protocol internet şi în prezent vice-preşedinte la gigantului Google, informează agenţia France Presse, potrivit jurnalul.ro.
Conform lui Mike Doble, purtător de cuvânt al companiei Raytheon la care Tomlinson lucra în prezent, decesul a survenit sâmbătă dimineaţă, dar nu se ştie dacă acesta se afla acasă şi nici cauzele morţii, relatează Reuters.
Născut în 1941 şi absolvent al prestigiosului MIT (Massachusetts Institute of Technology), Ray Tomlinson a scris primul e-mail din istorie în anul 1971.
El a proiectat programul de trimitere a unor astfel de mesaje electronice în timp ce lucra la Arpanet, reţeaua disponibilă cercetătorilor şi militarilor care a dat mai târziu naştere internetului.
Totodată, el a fost cel care a avut ideea de a utiliza caracterul @ pentru a separa identitatea persoanei din reţea căreia îi este destinat la care se referă mesajul.
Pe blogul său, Ray Tomlinson a relatat în detaliu povestea creaţiei sale, încercând să oprească legenda care tindea să ia locul faptelor.
„Primul e-mail a fost trimis între două maşini care se aflau una lângă cealaltă”, conectată prin intermediul Arpanet, a explicat el.
„Primul mesaj a fost neînsemnat şi l-am uitat”, a continuat el. „Cel mai probabil a fost ceva de genul QWERTYUIOP (primele litere ale tastaturii în limba engleză) sau ceva de genul acesta …”.
„Nu credeţi tot ce citiţi pe web. Amintiţi-vă, există oameni în spatele acestor pagini, iar oamenii fac greşeli”, a avertizat Ray Tomlinson citat de AFP.
Sursa: antena3.ro
Read more
Vești proaste pentru pescari, taxele de pescuit sportiv vor crește de 5 ori
EconomieNationalUltimele stiri 7 martie 2016 1
Potrivit unui proiect de act normativ întocmit de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), taxa pentru eliberarea licențelor și a permiselor de pescuit, inclusiv pentru elevi și pensionari, va crește de cel puțin 5 ori.
O veste proastă primesc pescarii sportivi care, după adoptarea și intrarea în vigoare a actului normativ întocmit de ANPA, vor trebui să achite 150 de lei pentru eliberarea/vizarea permisului, față de 30 de lei, cât este această taxă în prezent.
Pensionarii nu mai sunt scutiți
O veste și mai proastă primesc pensionarii pasionați de pescuit, care în prezent sunt scutiți de taxă, dar care, potrivit proiectului de hotărâre de guvern întocmit de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, vor trebui să plătească de-acum înainte 100 de lei pentru eliberarea/vizarea permisului de pescuit sportiv. ”Cuantumul actual al taxelor de licențiere și autorizare în pescuit și acvacultură este destul de scăzut și trebuie actualizat în conformitate cu importanța economică și socială a sectorului pescăresc”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Pentru elevi și studenți, 100 de lei
Și pentru elevi și studenți, taxa va crește de la 10 lei, cât este în prezent, la 100 de lei pe an. În fine, potrivit proiectului de act normativ, “eliberarea anuală a permisului de pescuit recreativ/sportiv pentru persoanele cu handicap grav, cu handicap mediu şi uşor, precum şi pentru veteranii de război este gratuită”. Permisele de pescuit sportiv sunt valabile pe toate cursurile de apă, inclusiv pe Dunăre, precum și pe bălțile interioare, aflate în administrarea statului. Perimisele nu sunt valabile pe bălțile aflate în concesiune sau în proprietate privată, pentru care trebuie plătite taxe speciale, stabilite de fiecare administrator al bălții în parte. (stiripesurse.ro) Foto: pescarulvanator.ro
Proiectul de lege poate fi văzut AICI
Read more
Ai obervat că ți-au apărut cearcăne? În acest caz, ai nevoie de un tratament care să te scape de această neplăcere. Iată propunerea noastră!
Odată cu trecerea timpului, pielea începe să-și piardă din fermitate, iar mușchii din jurul ochilor slăbesc. Pe măsură ce pielea din această zonă se lasă, apar pungile de sub ochi. Dar, pungile de sub ochi pot fi un rezultat și al eredității. Mai mult, orice lucru care face să rețină apa poate crește cantitatea de lichid care se adună sub ochi. Prin urmare, redu consumul de sare, de alcool și de cofeină.
Totodată, ai grijă să nu dormi pe o pernă plată, ci cu capul puțin ridicat, cel puțin 8 ore pe noapte. Specialiștii avetizează că somnul insuficient sau prea mult poate crește riscul apariției pungilor de sub ochi.
Cum să scapi de cearcăne natural
Probabil că ești familiarizată cu această soluție naturală: felii de castravete pe zona de sub ochi. Însă, noi îți propunem un cu totul alt tratament format din lămâie și roșii.
Lămâia conține vitamina C, care ajută la întărirea ligamentelor de sub ochi și redă suplețea pielii. Mai mult, susține producerea de colagen și ajută la prevenirea îmbătrânirii pielii.
Vitamina B este deosebit de importantă pentru sănătatea pielii. Bogate în această vitamină, roșiile ajută la atenuarea problemelor pielii, ce favorizează apariția pungilor de sub ochi.
Cum se prepară tratamentul
Stoarce o roșie și combină sucul obținul cu zeama de la o jumătate de lămâie. Aplică amestecul pe zona de sub ochi, folosind o dischetă demachiantă. Ai grijă ca lichidul să nu intre în ochi. După 15 minute, clătește cu apă caldă și hidratează pielea. Poți apela la acest tratament de fiecare dată când observi că zona de sub ochi este umflată.
Sursa: clickpentrufemei.ro
Read more
DOSAR PENAL PENTRU CEI CARE SI-AU ASFALTAT SINGURI DRUMUL DIN COMUNA
NationalUltimele stiri 4 martie 2016 0
Pe principiul „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”, şapte cetăţeni dintr-o comună ieşeană s-au ales cu dosar penal şi au fost trimişi în judecată pentru că au plombat drumul judeţean plin de gropi care trece prin localitatea lor. „Fapta” s-a petrecut în urmă cu 4 ani, fără să existe o autorizaţie pentru lucrări, iar Consiliul Judeţean Iaşi nu are nici acum bani să repare drumul legal.
Drumul judeţean 280 J are patru kilometri şi e singura legătură a comunei Butea cu oraşul Iaşi. Sătui să-şi strice maşinile, sătenii au pus acum 4 ani mâna pe lopeţi şi au reparat singuri o porţiune de un kilometru, fără avizul specialiştilor, potrivit Digi 24.
„Am făcut atunci o plângere și i-am rugat să sisteze. Era jumătatea verii și noi încă nu atribuisem contractul de plombe”, spune Daniel Minciună, șeful Direcției Județene de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași.
Ideea plombării îi aparţine lui Costel Năstase, fost primar al localităţii, care a şi suportat costurile, 600 de lei. El le ceruse anterior, autorităţilor judeţene, timp de opt ani să asfalteze drumul. Alături de fostul primar sunt anchetați alţi 6 localnici. Sătenii trimiși în judecată zilele trecute riscă de la o amendă penală, până la șase luni de închisoare.
Un covor asfaltic ar costa 2 milioane de lei, bani pe care Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor nu îi are.
Sursa: stiripesurse.ro
Read more