Executivul va discuta astăzi despre legea dării în plată, pe ordinea de zi a şedinţei figurând o notă privind formularea punctului de vedere al Executivului pe această temă.
Senatorii au adoptat, luni, cu unanimitate de voturi, legea dării în plată, rezultatul fiind de 119 voturi „pentru” şi niciunul împotrivă. Ei au decis ca programul Prima Casă să rămână sub incidenţa legii şi au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii, potrivit Mediafax.
Măsura este însă contestată de unii parlamentari, care spun că ar putea cauza discriminare şi întârzierea aplicării legii, aşa că nu este exclus ca în Camera Deputaţilor să existe modificări asupra textului legii.
Pe de altă parte, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a participat luni la o dezbatere în grupul senatorial PSD pe tema legii dării în plată şi a îndemnat parlamentarii la prudenţă şi grijă ca această lege să fie dedicată doar celor care au cu adevărat nevoie de ea.
”Trebuie, repet, să ne adresăm celor cu situaţii financiare grele, în dificultate. Pe de altă parte nu trebuie să punem în pericol stabilitatea sistemului financiar, dar nici să ne adresăm cu o protecţie socială generalizată şi celor care nu au nevoie şi celor care nu vor să mai plătească din anumite motive personale anumite credite”, a spus Georgescu.
Legea dării în plată se află în faza reexaminării, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Decizia finală aparţine Camerei Deputaţilor.
Sursa: evz.ro
Lemnul dulce, un arbust din zonele mediteraneene, este renumit pentru valoroasele lui proprietăţi terapeutice: antimicrobiene, antivirale, diuretice, antiinflamatoare, laxative şi cicatrizante.
În antichitate, Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra) era folosit în special în combaterea afecţiunilor respiratorii. Cercetările recente ale terapeuţilor europeni au descoperit efectele pozitive ale tratamentului cu lemn dulce în tonifierea sistemului imunitar şi în combaterea osteoporozei.
Fitonutriţionistul francez Eric Favre apreciază, în special, proprietatea plantei de a cicatriza ulcerele gastrice, dar atrage atenţia că, folosită pe termen lung, planta poate provoca hipertensiune arterială.
Bine de știut!
Tratamentele cu lemn dulce nu sunt recomandate hipertensivilor. În general, folosirea în exces a preparatelor cu lemn dulce nu se recomandă nimănui, deoarece acestea pot provoca hipertensiune, susțin specialiștii europeni.
Sursa: click.ro
Apar băsiștii din guvernul tehnocrat al lui Cioloș. Raluca Prună (ministrul Justiţiei) recunoaşte că are o „afiliere de idei” cu Monica Macovei
NationalPoliticaUltimele stiri 1 martie 2016 0
Raluca Prună (ministrul Justiţiei) a recunoscut, marţi, că are o „afiliere de idei” cu europarlamentarul ECR Monica Macovei, fost ministru PDL cu acelaşi portofoliu.
Afirmaţia vine în contextul în care Raluca Prună a fost acuzată că încearcă să favorizeze M10, mini-partidul Monicăi Macovei, susţinând reducerea pragului electoral pentru intrarea în Parlament, chiar dacă ministrul Justiţiei nu are nicio atribuţie pe această temă.
Un nou studiu britanic sugerează faptul că, pe termen lung, persoanele supraponderale au o memorie mai slabă decât cele cu greutate normală. Astfel, la necazurile provocate de kilogramele în plus – diabet, hipertensiune arterială, boli cardiace – se adaugă și efectele asupra memoriei episodice. Cercetarea, publicată în revista științifică The Quarterly Journal of Experimental Psychology, avertizează astfel persoanele supraponderale în privința unor tulburări cognitive.
În vederea realizării studiului, oamenii de știință au recrutat 50 de voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cu un indice de masă corporală (IMC) între 18 și 51. Dintre participanți, 26 aveau o greutate normală (IMC sub 25), ceilalți 24 fiind supraponderali și chiar obezi (IMC peste 25). Cercetătorii au testat memoria participanților prin intermediul unui joc de căutare de comori pe calculator. Fiecare trebuia să ascundă obiecte, pe care să le găsească după câteva zile. Rezultatul a fost că persoanelor cu un IMC mai ridicat le-a fost mai greu să le descopere, relatează metronews.fr.
Când IMC-ul este sub 18, persoana este considerată slabă, dacă este cuprins între 18,5 și 24,9, greutatea este apreciată ca normală, iar între 25 și 29,9 este vorba de persoane supraponderale. Dincolo de 30 intervine obezitatea.
Cercetări anterioare sugeraseră deja o legătură între kilogramele în plus și dificultățile de învățare. Rezultatele noului studiu confirmă faptul că greutatea excesivă are efect asupra hipocampului, regiunea cervicală stimulată în efortul de memorare. „Această probabilitate este deosebit de îngrijorătoare deoarece se știe că memoria episodică influențează comportamentul alimentar și reglarea poftei de mâncare”, arată dr Lucy Cheke, coautoare a studiului. Prin urmare, memoria ar putea întreține obezitatea și comportamentele alimentare asociate acesteia.
O memorie episodică cu deficiențe împinge persoanele supraponderale sau obeze într-un cerc vicios, făcându-le să mănânce mai mult. „Dacă au probleme în a-și aminti ultima masă, aceste persoane își vor regla mai greu aportul alimentar la mesele următoare”, a declarat dr Lucy Cheke pe site-ul BBC.
Sursa: agerpres.ro
Read moreROMANIA A PLATIT 50 MILIOANE DE DOLARI ANUL TRECUT PE IMPORTURI DE GAZ RUSESC
EconomieUltimele stiri 1 martie 2016 0
România a mai plătit anul trecut pentru gazul rusesc circa 51,8 milioane de dolari. Este o „factură“ uriașă, în situația în care în 2008, anul graţie al economiei locale, consumatori români băgau le achitau rușilor peste 1,6 miliarde de dolari, potrivit zf.ro.
Anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%, în condițiile în care în 2008 reprezenta aproape un sfert din consum.
Braţul de exporturi de gaze al gigantului Gazprom, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.
La un consum de circa 10,8 miliarde de metri cubi, rezultă că importurile de gaze din Rusia nu au mai avut nici măcar o pondere de 2% în acoperirea consumului intern. De altfel, dintre toate ţările care importă gaze de la ruşi, România a avut cea mai puternică scădere a cantităţilor cumpărate.
Sursa: b1.ro
Read moreDulciurile au schimbat radical faţa omenirii în ultimele decenii. Excesul de zahăr nu numai că predispune la diabet, boli metabolice şi slăbirea sistemului imunitar, dar ne afectează inclusiv creierul.
Peste 10% din energia pe care o consumăm zilnic provine din zahăr procesat, susţine OMS. Asta înseamnă un aport de peste 50 de grame pe zi de zahăr obţinut din cafea, ciocolată, sucuri carbogazificate sau alte dulciuri. Din această cauză, boala secolului este obezitatea. Însă zahărul este la fel de nociv şi pentru creier, susţin specialiştii de la Universitatea din New South Wales, Australia.
Conform profesorului Margret Morris, excesul de zahăr perturbă comportamentul emoţional, afectează funcţiile cognitive şi încetineşte reflexele. Impactul lui e comparabil cu cel al stresului sau şocului psihic. Din cauza dezechilibrului glicemic din organism se înregistrează o creştere a hormonului stresului (cortizolul), o micşorare a masei cerebrale şi o stare de anxietate continuă manifestată printr-un comportament violent.
La femei, creierul „îmbuibat” cu dulciuri reacţionează ca un inhibitor al pornirilor sexuale şi predispune la abuzul de alcool. Sentimentele materne sunt reduse la minimum şi din cauza insomniilor, femeile care fac exces de zahăr ajung să fie incapabile să îşi asume responsabilităţi domestice, manageriale şi sarcini sociale. Pe de altă parte, cercetătorii australieni au remarcat faptul că există o strânsă legătură între dulciuri şi stres.
Peste 62% din voluntarii analizaţi au declarat că se relaxează numai după ce mănâncă dulciuri. Distrugerea creierului cu ajutorul zahărului începe în intervalul de vârstă 9-16 ani.
Sursa: click.ro